Marea Neagră, scoasă din jocul geopolitic. România pierde un atu
România se ”pregătește” să dea cu piciorul unei șanse oferite de poziția sa geopolitică. O strategie coerentă ar putea transforma țara noastră într-un actor regional important. Din păcate, nici președinția, nici guvernul nu aduc în dezbatere o temă esențială: politica energetică.
Deputatul Constantin Niță a arată, în analiza politică scrisă pentru DCNews, care sunt riscurile acestei neglijențe.
Iată analiza politică scrisă de Constantin Niță:
Marea Neagră, resurse energetice și potențial economic (I)
Anul 2015 a fost marcat de iniţiative privind diversificarea surselor de gaze naturale la nivel regional, în contextul geopolitic marcat de tensiunile generate de Rusia.
În România, se vorbeşte foarte puţin despre aceste iniţiative. Lipsa noastră de reacţie şi incapacitatea de a ne maximiza potenţialul ne poate lăsa în situaţia de a fi o „veşnică tânără speranţă”. Trebuie să remarc că avem mari probleme în a vedea imaginea de ansamblu şi în a crea dialog la nivel macro.
Strategie importantă pentru companii și pentru consumator
Geopolitica Mării Negre include componenta energetică şi ar trebui să avem o dezbatere argumentată privind direcţia pe care vrem să o urmăm. Folosirea resurselor s-ar traduce în: investiţii străine directe; taxe la bugetul de stat; intrarea companiilor româneşti în parteneriate; crearea de noi locuri de muncă; siguranţă în alimentarea cu gaze naturale, la costuri competitive pentru consumatori; stimularea competiţiei la nivelul pieţei gazelor naturale din România!
În ansamblu, țările membre UE importă 66% din necesarul de gaze naturale. În acelaşi timp, România are una dintre cele mai reduse rate de dependenţă de importuri energetice la nivelul UE , având avantajul unei game diversificate de resurse primare. În iulie, țările din Europa Centrală și de Sud-Est au semnat un Memorandum de înțelegere privind deschiderea către integrarea pieţelor de energie ale UE şi ale Comunităţii Energiei.
Expansiunea Transgaz şi Romgaz, asumată în memorandum
Obiectivul: asigurarea de energie sigură, durabilă şi la preţuri abordabile pentru toţi cetăţenii şi întreprinderile din UE. Printre proiectele de infrastructură anexate Memorandumului se află: gazoductul transadriatic (TAP), terminalul LNG şi sistemul de evacuare din Croaţia, consolidarea sistemului în Bulgaria şi România, interconexiunile între Grecia şi Bulgaria şi între Serbia şi Bulgaria, conectarea gazului românesc din perimetrele off-shore la sistemul românesc (în cazul în care există cerere pentru capacitate din partea consorţiului de producţie off- shore).
România ar putea deveni hub energetic regional
Avem o poziţie favorabilă în sistemul de transport internaţional din Europa Centrală şi de Est. În acelaşi timp, avem posibilitatea de interconectare a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale cu sistemul Vest-European şi la resursele de gaze din zona Mării Caspice şi Orientul Mijlociu. Pentru a avea rezultate pe măsura potenţialului în acest domeniu, trebuie realizate investiţii în: cercetare geologică pentru descoperirea de noi rezerve de tiţei si gaze naturale; dezvoltarea capacităţii de înmagazinare subterană a gazelor; menţinerea capacităţii de transport şi creşterea siguranţei în exploatarea conductelor de transport; interconectări ale Sistemului Naţional de Transport cu cele similare din ţările vecine; reabilitarea sistemelor de distribuţie gaze şi protecţia mediului înconjurător.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
