EXCLUSIV  Marea problemă când cumpărăm un apartament, scoasă la iveală de caracatița Nordis. La ce să fii atent într-o tranzacție imobiliară. ”De multe ori, nici nu există”

Pe fondul scandalului Nordis, parlamentarii au înaintat în Senat un proiect de lege care propune limitarea avansului pe care dezvoltatorii imobiliari îl pot solicita clienților pentru imobile aflate în construcție. Conform inițiativei, dezvoltatorii nu vor putea cere un avans mai mare de 10% din prețul total al imobilului.

În cazul „White Tower”, procurorii au acționat rapid și au luat măsuri imediate, însă în cazul Nordis, G4media susține că DIICOT s-a autosesizat acum un an, deschizând un dosar penal în faza de cercetare in rem, adică referitor la fapte, nu persoane. Cu alte cuvinte, DIICOT nu a întreprins încă nicio acțiune concretă. Deși la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 au fost depuse aproximativ 10 plângeri penale în acest caz de la începutul anului, nu s-a produs nicio evoluție semnificativă.

"White Tower", Nordis la indigo

La începutul anului, procurorii din Ploiești au anunțat destructurarea unei grupări organizate în cadrul dosarului „White Tower”. Doi dezvoltatori imobiliari și un avocat au fost arestați preventiv, iar un notar a fost plasat în arest la domiciliu. Aceștia sunt acuzați că au vândut ilegal apartamentele de două ori: prima dată printr-o promisiune de vânzare-cumpărare și a doua oară printr-un contract autentic de vânzare-cumpărare. Situația este similară cu cea din dosarul „Nordis”.

Au fost prejudiciate câteva zeci de persoane, paguba fiind de 1,1 milioane de euro. „În concret, dezvoltatorul imobiliar (PFA Lupu Mărioara) încheia promisiuni de vânzare-cumpărare ale unor apartamente de locuit, urmate de achitarea integrală de către persoanele vătămate a contravalorii acestora şi apoi le înstrăina prin contracte de vânzare-cumpărare în formă autentică către alte persoane” se arată în comunicatul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Pentru mai multe lămuriri, dar și sfaturi pentru cumpărătorii de imobile, am luat legătura cu Sorin Mierlea, președinte InfoCons. Iată ce ne-a declarat:

"Noi în 2019 am lansat un program pe tema schimbării legislative cu privire la zona aceasta imobiliară de rezidențiale. Am notificat la acea vreme tot ce înseamnă autoritățile publice, atât la nivelul agențiilor publice centrale, Parlament, Inspectoratul de stat în construcții și restul autorităților. Ceea ce este etre de important în toate aceste scheme (că nu discutăm de Nordis în sine, ci discutăm de principiu, pentru că întotdeauna cred că este mai bine să discutăm de principiu) este foarte complicat în momentul în care te duci să-ți cumperi o mașină sau un frigider. Și acolo poate, ai bani sau nu-i ai, faci un credit bancar, te caută toată lumea să vadă dacă ai acte, dacă ai salariu, dacă n-ai salariu... cumperi acel produs, produs care are măcar o garanție de doi ani de zile, plus că se spune unde a fost produs, are etichetă, are de toate  -  dar când cumperi un apartament, apartamentul nici nu există, nu e nici proiectul, nu are nici aviz, nici autorizație și se dau niște bani.

Aici cred că este o mare problemă. Iar a doua problemă este problema garanțiilor. În momentul în care cumpărăm un apartament nou, nici măcar pentru centrala termică nu avem garanția minimă de doi ani, dacă ai cumpăra-o din magazin vs. dacă o cumperi într-un apartament. Iar faptul că nu se înmânează, în momentul în care se face documentul la notar, acel jurnal eveniment care e obligatoriu pentru a ști din ce este făcută construcția, când a fost făcută, ce ai în construcția respectivă, ce se întâmplă cu ea - ca și carte tehnică, e greșit. Eu cred că aici contează și tot ce înseamnă notarul (pentru că în momentul în care te duci în fața notarului te duci ca în fața unei autorități). Și în clipa în care semnezi niște documente, că-s promisiuni, că-s tot felul de minuni, nu avem ca și consumatori, ca și cetățeni, toate informațiile pentru a lua o decizie corectă.

Și nu în ultimul rând - acea problemă între  mp utili și mp construiți (mp util nu înseamnă balcoane, nu înseamnă holuri, nu înseamnă debarale) de multe ori poate să creeze confuzie consumatorilor. Și din această perspectivă cred că legiuitorul ar trebui să fie mult mai clar și mult mai specific, consumatorul să fie mai atent la ce cumpără și cum cumpără, iar actul, efectiv, de notariat, când se face, ar trebui să conțină și să-i dea consumatorului toate informările și informațiile clare și specifice, măcar ca atunci când cumpărăm un frigider. Iar când cumpărăm un frigider primim și certificat de garanție și carte tehnică de utilizare. Când cumpărăm o casă nu ne dă nimeni nimic, de multe ori casa nici nu există, e o pârloagă... dacă mergem acolo, autorizațiile n-au ieșit și ni se pare că am cumpărat. Dar noi n-am cumpărat, a fost o promisiune, o promisiune pentru care am dat prea mulți bani.

Dacă ne uităm la practica europeană, maximum de avans este de 5%, iar acel 5% nu poate fi utilizat de către operatorul respectiv decât ca un fel de garanție. Fiindcă altfel, dacă tot vrem să investim în imobiliare, mergem la un fond de investiții, mergem pe bursă și cumpărăm acțiuni la un fond de investiții. Sau la o bancă. Pentru că banca e cea care cumpără sau finanțează astfel de imobile.

La noi s-a creat o perturbare a mecanismelor. Foarte multe autorități, din neștiință sau poate și cu vrere, ne-au adus în această situație. Cred că exemplul care este astăzi mediatizat probabil nu este singular. Și ar trebui să vedem ce se întâmplă și în alte județe, și-n alte localități, și mai mici și mai mari și să avem o evaluare mai clară și mai concretă, dacă tot avem acest exemplu (n.r. Nordis) ca și vârf al icebergului și să reușim până la urmă și-n această zonă de procedură, fiindcă mi se pare că e mult mai clar determinată și mult mai clar legiferată cu cumpărarea unui frigider față de cumpărarea unui apartament" a explicat Sorin Mierlea, șeful InfoCons.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News