Fostul premier al Marii Britanii, din 1979 până în 1990, Margaret Hilda Thatcher, a murit, luni, la vârsta de 88 de ani. Este una dintre cele mai importante personalități politice britanice, mandatul său fiind cel mai lung mandat continuu din istoria politică britanică. Ea este, de asemenea, una dintre cele mai controverate figuri politice, fiind iubită și contestată în egală măsură.
La 4 mai 1979, a devenit prima femeie prim-ministru din Europa şi a patra din lume. A aplicat un program radical care a sporit rolul iniţiativei particulare în societate şi-a redus rolul statului, în încercarea de a redresa situaţia economică inconfortabilă, în condiţiile existenţei unor sindicate puternice şi a unei inflaţii îngrijorătoare. Astfel, au fost privatizate 77 de mari întreprinderi, ceea ce a dus la o echilibrare a bugetului şi la o oarecare revitalizare a economiei. În schimb, şomajul a crescut.
Popularitatea ei revine după ce a reuşit să păstreze Insulele Falkland (Maldive), aflate sub tutela coroanei britanice. În anul 1982, forţele argentiniene au declanşat operaţiunea de ocupare a acestor teritorii, deţinute de englezi din anul 1833. Premierul a trimis de urgenţă o expediţie care a recuperat Maldivele, pe calea armelor.
Marea Britanie a încheiat victorioasa confruntarea cu Argentina, iar Lady Margaret a fost înnobilată de regină pentru serviciile pe care le-a adus ţării. Marele succes le-a adus o nouă victorie conservatorilor la alegerile parlamentare din iunie 1983. Noul mandat al doamneiThatcher a fost marcat de marea grevă a minerilor (din anii 1984-1985), care a durat aproape un an. Premierul nu a cedat sub niciun fel presiunilor sindicatelor, atitudine ce a contribuit la numirea de „Doamna de fier”. A dat dovadă de intransigenţă şi în cazul revendicărilor naţionaliştilor irlandezi, nici măcar atentatul cu bombă pus la cale de IRA (armata republicană irlandeză) la Grand Hotel din Brighton, în timpul conferinţei Partidului Conservator, din octombrie 1984, în urma căruia a scăpat miraculos cu viaţă, nu i-a schimbat atitudinea.
Contestată de propriul partid, în noiembrie 1990 a pierdut președinția partidului
A dus o politică externă antieuropeană şi de alianţă cu americanii. În iunie 1987, a dobândit a treia victorie electorală. Este unicul prim-ministru, în 160 de ani de istorie britanică, reales de trei ori consecutiv. În timpul celui de-al treilea mandat, conjunctura economică i-a pus piedici mult mai mari. Tensiunile rasiale creşteau, se dezvolta huliganismul şi delincvenţa suburbană. S-a opus programelor socialiste ale Partidului Laburist şi-a determinat o scădere a rolului guvernului în economie. A privatizat câteva ramuri industriale naţionale, învăţământul şi instiţutiile medicale. A început să fie contestată chiar şi în sânul propriului partid. Ajunge să facă presiuni asupra presei şi creşte impozitele. Mulţi încep să creadă că era paranoică. Devenită impopulară, la 20 noiembrie 1990, a pierdut preşedinţia partidului. După căteva zile, a demisionat şi din fucţia de premier, continuând să facă greutăţi succesorului la funcţia de prim-ministru al Marii Britanii.
Pentru fosta "Doamnă de Fier", anul 1990 a fost decisiv. Guvernul ei a avut de înfruntat probleme serioase, cum ar fi inflaţia, instabilitate economică, nemulţumirea oamenilor. Când a devenit evident faptul că nu va fi în stare să câstige noua campanie electorală, partidul era gata s-o elimine. La sfârsit şi-a înaintat demisia Reginei ieşind din Parlament în timp ce partidul îi oferea ovaţie nemaipomenită.
În 2003, când soţul ei a decedat, Margaret Thatcher i-a adus un omagiu scriind: „Să fii prim-ministru este o slujbă solitară. Într-un fel, aşa şi trebuie să fie: nu poţi conduce din mulţime. Dar cu Denis nu am fost niciodată singură. Am fost cu un om. Cu un soţ. Cu un prieten”.
Moştenitori ai ambiţiei lui Margaret, fiii nu au rămas în anonimat: Carol a devenit jurnalist şi personalitate media, iar Mark şi-a urmat mama, intrând cu succes în politică.
Pentru meritele sale, urmează să primească rara onoare de a beneficia de funeralii de stat după ce va muri, onoare pe care, din rândul oamenilor politici ai secolului XX, a mai primit-o doar Sir Winston Churchill. (surse: eva.ro perfecte.ro scribd.com)
Analistul Bogdan Chirieac spune că "fostul premier britanic a imprimat vieții politice și economice internaționale amprenta sa. Thatcherism-ul a devenit o politică, este studiat în toate universitățile mari din această lume, a impus un model economic al liberalismului cu orice preț cu toate consecințele, a făcut față unor provocări economice extraordinare. Marea Britanie, când a venit Margaret Thatcher la putere, era într-o criză profundă de mai bine de un deceniu, urmare a șocurilor petroliere care avuseseră loc. Margaret Thatcher a fost pentru Marea Britanie și Europa ce a fost Ronal Reagan în SUA, de altfel au și colaborat foarte bine", a declarat Bogdan Chirieac.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News