Mari proiecte de investiţii în România! CNI, direcție nouă. Aceasta e situația REALĂ din teren

Iată precizările CNI:

Accesarea banilor Europeni - marea provocare

De la aprobarea OG 95/2001, CNI va putea sa se implice si in această direcție, a realizării proiectelor cu finanțare europeana.

Este o direcție nouă de activitate pe care o privim ca pe o noua provocare.

Asteptam aprobarea cadrului legal de derulare si de indata ce vom trece peste acest pas cu siguranta vom fi pregatiti pentru primele proiecte.

Bilanțul economic la 6 luni de la declanșarea stării de urgență

40 de obiective finalizate perioada martie – septembrie 2020 cu valoare totală de peste 202,88 milioane de lei

120 de contracte încheiate de la demararea stării de urgenta cu o valoare de 880,75 milioane de lei

Care este situația reală „din teren”, care sunt motoarele repornirii economiei, dar și ce mai poate face statul

Fiecare dintre cele 500 de santiere pe care noi le avem in derulare nu poate reprezenta decat un pas inainte in ceea ce priveste dezvoltarea economiei. Vorbim de investitii cu o vaare totala de peste 5 miliarde de lei pe care le avem in lucru si care au termen de finalizare in urmatorii 2 ani.

Santierele noastre contribuie la crearea de locuri de munca, la dezvoltarea comunitatilor locale, la stimularea industriei constructiilor.

Avem in derulare contractarea a peste 300 de noi obiective, care se vor traduce in peste 300 de noi santiere in toata tara in viitorul apropiat.

Mari proiecte de investiţii. Care este stadiul lor și mai ales ce se va întâmpla după ce vor trece alegerile 

Proiectele implementate de CNI nu sunt realizate doar in prag de alegeri.

Posibil ca unele dintre proiectele noastre sa fie mai vizibile in perioadele alegerilor insa cu siguranta ele nu depind de acestea.

Implementarea unui proiect de catre CNI depinde numai de existenta fondurilor si de punerea la dispozitie de catre beneficiar a documentatiei corecte si complete. In lipsa unei solicitari si a unor amplasamente viabile, CNI nu poate implementa de la sine investitii.

Odata aprobati indicatorii tehnico economici obiectivele finantate de CNI intra in linie dreapta si singurul lucru care poate influenta realizarea lui este asigurarea finantarii prin asigurarea bugetului necesar derularii PNCIPS.

Din cele peste 2.500 de obiective de investitii derulate din 2002 si pana in prezent cred ca putem numara pe degetele de la o mana obiectivele pentru care la nivelul CNI au fost elaborate studii de fezabilitate care ulterior nu au mai fost implementate. Si chiar si acelea nu au mai fost implementate din cauza externe, nu din vina CNI.

Am derulat proiecte de amploare si pana acum precum Sectia de Radioterapie de la Bacau, Stadionul Ion Oblemenco din Craiova, Centru Iacob Puteaneanul de la Putna (care cred ca este singurul centru cultural de o asa insemnatate din Romania).

In prezent avem mari proiecte de investitii:

 Stadioanele din Bucuresti Steaua, Rapid si Arcul de Triumf
 18 unităti sanitare dintre care:
 Contractul semnat la inceputul acestei luni pentru Corp nou la Spitalul Judetean de Urgenta din Calarasi

 Construirea unei noi clădiri pentru Ambulatoriul de la Spitalul Judetean de la Vaslui
 Centrul de screening si diagnostic oncologic de la Iasi
 Spitalul de boli cronice si ingrijiri paleative din Botosani 

 Primul spital stomatologic din Capitala, sectorull 4 – care va apartine de UMF Carol Davila
 5 camine studentesti la Alba, Arad, Constanta, Galati si Ploiesti
 Cazinoul din Constanta – obiectiv pentru care a lucrat sa reusim sa il contractam mai bine de 8 ani de zile si pe care abia anul trecut, dupa cea de-a patra procedura de licitatie publica a reusit sa il contractam.

 Reabilitare complexului universitar Panduri din Bucuresti
 Complexul olimpic de natatie de la Otopeni
 Salile polivalente de la Pitesti, Oradea, Constanta, Turda sau Tulcea
 Sedii de Tribunale, parchete sau Curti de Apel

Dupa cum puteti vedea, activitatea CNI s-a diversificat si este orientata si spre acele domenii nu este o nevoie reala de investitii precum cel sanitar sau educational.

Toate aceste realizări trebuie sa precizez ca le avem in conditiile in care noi suntem nici 200 de oameni iar activitatea noastra, contrar parerii general nu este finantata de la bugetul de stat. Noi ne autofinantam, fondurile bugetare fiind exclusiv pentru investitii nu pentru activitatea noastră curenta. Astfel, CNI se autofinanțează dintr-o cota forfetară la proiect de 5%, ce se încasează după contractarea lucrărilor și până la finalizarea acestora, ceea ce face ca activitatea desfășurată de CNI SA să fie productivă și chiar lider în domeniul său de activitate.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News