Marine Le Pen se opune sancțiunilor pe gaz rusesc. „Nu vreau ca francezii să sufere”
Marine Le Pen, candidata la președinția franceză, a spus că susține pe scară largă sancțiunile împotriva Rusiei, cu excepția cazului în care este vorba de aprovizionarea cu petrol și gaze.
Politicianul de extremă-dreapta se va lupta cu Emmanuel Macron pentru președinția Franței, într-un alt tur de scrutin, după ce a obținut cel mai mare rezultat al ei vreodată în primul tur.
În ciuda surprizei pe care a adus-o trecerea ei în turul al doilea, Le Pen a fost criticată pentru că ar fi fost prea aproape de Rusia pe fondul războiului din Ucraina.
„Sunt perfect în favoarea tuturor celorlalte sancțiuni”, a spus doamna Le Pen.
În interviul pentru France Inter Radio, ea a spus: „Nu vreau ca francezii să sufere consecințele sancțiunilor” asupra petrolului și gazelor.
Istoricul relațiilor dintre Le Pen și Putin
Franța, ca multe alte țări europene, importă o mare parte din gazul său natural prin conducte din Rusia, folosindu-l pentru energie rezidențială și comercială.
Însă Le Pen a fost criticată de rivali pentru sprijinul ei din trecut la adresa Rusiei și președintelui acesteia, Vladimir Putin.
Anterior, ea părea să susțină anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea a Ucrainei, iar în 2017 a cerut renunțarea la sancțiunile internaționale în această problemă.
În 2014, când Crimeea a fost anexată de Rusia, partidul ei politic a primit un împrumut de la o bancă rusă cu presupuse legături cu Kremlinul.
Le Pen și-a justificat remarcile anterioare spunând că anexarea Crimeei a fost o situație diferită față de actuala invazie a Ucrainei și și-a prezentat sprijinul pentru Putin, întrucât aceasta este ambiția ei mai largă pentru o lume „multipolară”.
Le Pen împotriva tuturor
În ciuda faptului că și-a înmuiat poziția cu privire la părăsirea Uniunii Europene și a altor probleme naționaliste, în ultimii ani, ea este încă văzută cu ochi răi pe scară largă de către cea mai mare parte a figurilor politice din Franța.
Fostul președinte Nicolas Sarkozy, de exemplu, a anunțat public marți că va vota pentru rivalul partidului său, Emmanuel Macron, și i-a încurajat pe alții să facă același lucru.
Macron „are experiența necesară în fața unei grave crize internaționale”, a scris fostul președinte, „și angajamentul său față de Europa este clar și lipsit de ambiguitate”.
Candidatul partidului republican al lui Sarkozy - cândva o forță dominantă în politica franceză - a atras mai puțin de 5% din voturi în primul tur de duminică. Alți foști titani, socialiștii, au primit mai puțin de 2%.
Candidatul de extremă stângă, Jean-Luc Mélenchon, care a ajuns pe locul al treilea în primul tur cu 22% din voturi, și-a avertizat susținătorii să nu dea un singur vot doamnei Le Pen. Cu toate acestea, în mod evident, el nu l-a susținut pe Macron.
Sondajele sugerează că bătălia finală dintre Macron și Le Pen ar putea fi extrem de strânsă - previziunile arătând o victorie de 51%-49% pentru domnul Macron.
Președintele în exercițiu se află sub presiune în urma reformelor propuse pentru sistemul de pensii, care includ creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani.
Luni, după performanța electorală puternică a doamnei Le Pen, președintele în exercițiu a sugerat că există loc pentru a schimba termenele propuse - ceva ce Le Pen a pictat ca o promisiune goală, în goana de a încerca să câștige alegătorii de stânga.
Campania prezidențială mai are aproape două săptămâni până la final, iar scrutinul electoral este programat pentru 24 aprilie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
