Mark Rutte își pavează drumul către șefia NATO și ar fi obținut sprijinul lui Biden, deși Țările de Jos nu au alocat 2% din PIB pentru alianță până în acest an

Premierul Olandei, Mark Rutte. Sursa: Agerpres
Premierul Olandei, Mark Rutte. Sursa: Agerpres

Președintele Joe Biden îl sprijină pe premierul olandez Mark Rutte să devină următorul secretar general al NATO, a declarat un oficial american.

Sprijinul lui Biden va influența probabil mai mulți aliați să acorde credit nominalizării lui Rutte, după mai multe luni incerte în care alți câțiva lideri europeni au fost vehiculați pentru a ocupa cea mai înaltă funcție în Alianța Nord-Atlantică. Oficialul american care a făcut publică informația a vorbit sub protecția anonimatului, transmite Politico.

Publicația Politico a mai informat că două treimi din țările NATO susțin nominalizarea lui Rutte de a prelua conducerea alianței militare la sfârșitul acestui an.

Mandatul actualului șef al NATO, Jens Stoltenberg, se încheie în octombrie. El se află în funcție din anul 2014.

Prim-ministrul Estoniei Kaja Kallas și-a exprimat interesul față de postul de top al NATO în noiembrie 2023. Totuși, până la acest moment nu și-a anunțat candidatura. Același lucru este valabil și pentru ministrul de externe al Letoniei, Krišjānis Kariņš, care a făcut un mini tur mediatic anul trecut pentru a testa apele.

În conformitate cu regulile NATO, secretarul general trebuie să fie decis prin acordul unanim al statelor din alianță, ceea ce înseamnă că Rutte trebuie să câștige sprijinul tuturor celor 31 de națiuni membre. Orice candidat pentru acest post trebuie să primească inclusiv acordul Turciei și Ungariei, care s-au dovedit a fi cele mai mari obstacole în acceptarea de noi membri. Turcia ar fi cerut asigurări înainte de a-l susține pe Rutte, în timp ce Ungaria a avut dezacorduri de mult timp cu premierul olandez.

Într-un interviu pentru presa din Țările de Jos, șeful olandez al apărării, generalul Onno Eichelsheim, a spus că este „foarte probabil” ca Rutte să obțină postul la NATO.

Cheltuielile pentru apărare rămân o preocupare majoră a alianței, țările străduindu-se să atingă obiectivul de 2% din PIB de cheltuieli pentru apărare, stabilit de alianță în urma invaziei inițiale a Ucrainei de către Rusia în 2014.

Anul acesta, 18 din cele 31 de țări NATO sunt pregătite să îndeplinească în sfârșit standardul de 2%, comparativ cu doar șapte anul trecut. Țările de Jos nu au atins încă acest nivel, dar este pe cale să cheltuiască 2% în 2024.

De curând, Rutte a spus că amenințarea ca Rusia să atace o țară NATO este reală, dar „cel mai bun mod de a preveni acest lucru este să ne asigurăm că am făcut totul pentru a investi în apărarea noastră, asigurându-ne că alianța rămâne puternică.”

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Te-ar putea interesa

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri


Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel