Declarațiile fostul deputat PSD, Viorel Hrebenciuc, ar fi contribuit la condamnarea milardarului Ioan Niculae în dosarul finanțării ilegale a campaniei electorale a lui Mircea Geoană ("Mită la PSD"). Informația apare în motivarea Curții de Apel Bucureşti, care a decis condamnarea lui Ioan Niculae, pe 2 aprilie, la doi ani şi şase luni de închisoare. În acelaşi dosar au fost condamnaţi Gheorghe Bunea Stancu, la trei ani de închisoare, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Bărac, la doi ani şi şase luni cu executare.
"La ultimul termen de judecată, după ce martorul Hrebenciuc Viorel a dat declaraţii complete şi clare despre modul în care inculpatul Ioan Niculae a înţeles să sprijine campania electorală a candidatului Mircea Geoană, printr-o plată mascată către Insomar, inculpatul a depus la dosarul cauzei un set de înscrisuri emis de Interagro S.A., intitulat pur şi simplu „Situaţia cheltuielilor efectuate la obiectivul Investiţie Hotel 5* Azuga până la data noiembrie 2009 şi sistată imediat după primirea raportului Insomar". Curtea ia act, în primul rând, de titlul acestui înscris care se pliază efectiv pe teza probatorie din cauza de faţă şi care arată, chiar din titlu, exact ceea ce doreşte să demonstreze inculpatul, respectiv că „raportul Insomar a fost util pentru Interagro S.A."," se arată în motivarea Curții de Apel București.
Bunea Stancu s-a folosit de poziția sa în PSD pentru a obține o finanțare
Declarația dată de Hrebenciuc a fost vitală și în ceea ce privește vinovăția directă a lui Gheorghe Bunea Stancu. Curtea a constat – din interceptările efectuate în cauză – că Bunea Stancu s-a folosit de poziţia de conducere şi de autoritatea sa în cadrul P.S.D., pentru a obţine în favoarea partidului o finanţare de 1.000.000 euro, din care Ioan Niculae a plătit suma de 641.730 lei. „Inculpatul Bunea Stancu reliefează, la fiecare întâlnire sau discuţie cu Ioan Niculae, că are influenţă concretă în partid pentru a numi persoane în funcţii de conducere, printre care şi în funcţiile de care era interesat inculpatul Ioan Niculae. Inculpatul a încercat să se apere, arătând că acestea ar fi fost pur şi simplu discuţii colocviale, între două persoane care se aflau în relaţii de amiciţie şi de afaceri şi care nu ar trebui să capete conotaţie penală".
Curtea a subliniat în mod expres că nu este vorba de nicio eroare de administrare a probaţiunii, această convorbire având o deosebită relevanţă în cauză, deoarece prin ea oan Niculae confirmă efectuarea unei plăţi de „7 miliarde", în favoarea campaniei electorale pentru candidatul Mircea Geoană, arătând de altfel că a avut o discuţie şi cu Viorel Hrebenciuc – director de campanie.
Potrivit instanței, toţi inculpaţii au încercat să acrediteze ideea că raportul de cercetare privind sectorul construcţiilor din România a fost un document real, bazat pe nevoile unei prospecţiuni de piaţă a Holdingului Interagro. În dezacord cu opinia exprimată de inculpaţi şi apărătorii acestora, Curtea a constatat caracterul fictiv al contractului de prestări servicii nr.138/2009, încheiat între Interagro S.A. şi Insomar S.R.L., precum şi al actelor subsecvente, respectiv proces verbal de recepţie şi factură. Contractul a fost plăsmuit, prin contrafacerea scrierii, el reflectând o situaţia faptică şi juridică ce nu are corespondent în realitatea obiectivă. Banii ar fi ajuns să finanțeze campania electorală a lui Mircea Geoană.
Inculpații au dovedit o îndrăznealădeosebită, având drept scop bunăstarea personală
De asemenea, în motivarea CAB se mai arată că inculpații "au săvârşit infracţiunile dovedind o îndrăzneală deosebită şi având drept scop bunăstare personală, în dauna unor valori esenţiale pentru statele democratice, respectiv alegerea în condiţii de transparenţă a unui preşedinte de republică, buna desfăşurare a activităţii partidelor politice şi desemnarea pe criterii de competenţă şi reprezentativitate a persoanelor în funcţii de conducere în administraţia publică".
"Încercarea de a influenţa pe căi oculte alegerea Preşedintelui României este o activitate reprobabilă, iar o perioadă petrecută în regim de detenţie ar fi aptă să îi corijeze pe inculpaţi, la această acţiune de îndreptare, urmând a participa şi cadrele cu atribuţii specializate din mediul penitenciar, respectiv pedagogi, psihologi", se precizează în motivarea instanţei.
Curtea a constatat că Judecătoria Sectorului 1, care i-a achitat pe cei patru inculpaţi la fond, a făcut o interpretare a probelor exclusiv în favoarea acestora.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu