Asigurătorul francez AXA a analizat urmările accidentelor cu vehicule electrice în urma testelor de impact din 2022, descoperind că accidentele care implică noile vehicule sunt mai scumpe și mai periculoase pentru ocupanții altor vehicule, dar și că vehiculele electrice au unele slăbiciuni.
„Noi, asigurătorii, și clienții noștri trebuie, de asemenea, să gestionăm noi riscuri: deși mașinile electrice nu provoacă mai multe accidente în această țară, ele pot duce adesea la daune individuale mai scumpe”, a declarat Nils Reich, director de asigurări de proprietate la AXA, în Germania.
Motivul principal pentru care accidentele sunt mai scumpe se referă la tehnologia costisitoare care stă la baza mașinilor electrice, în timp ce factorul de siguranță pentru participanții la trafic este scăzut, deoarece cuplul ridicat al motoarelor electrice duce la circumstanțe în care șoferii de vehicule electrice apasă brusc accelerația, apoi o ridică. Prin urmare, din moment ce șoferii nu sunt obișnuiți să conducă mașini electrice, acest lucru duce uneori la pierderea controlului, implicit la un accident.
„Majoritatea mașinilor electrice, în special cele puternice, au un cuplu foarte mare, care este imediat vizibil când apăsați pedala de accelerație”, a declarat Michael Pfaffli, șeful de cercetare a accidentelor la AXA Elveția. „Acest lucru poate duce la o accelerație sacadată și nedorită, pe care șoferul nu o mai poate controla.”
În plus în funcție de modul în care sunt folosite aceste înregistrări dar și de tipul camerei de bord șoferii pot primi chiar și sancțiuni uriașe, potrivit România TV. Șoferii care lucrează la companiile de transport persoane și care folosesc camerele de bord pentru propria siguranță încalcă legislația din punct de vedere al respectării legislației GDPR.
Această categorie poate face însă o excepție cu condiția ca acea cameră să fie la vedere și ca prezența acesteia să fie semnalată corespunzător în afara autoturismului. În cazul în care șoferoo folosesc imagini surprinse de camere de bord pentru a le posta și a le face publice, atunci aceștia riscă să fie pedepsiți și să primească sancțiuni.
ANSPDCP este autoritatea română de protecția datelor personale, iar când vine vorba de camerele de bord și GDPR, poziția lor oficială este următoarea.
”În ceea ce privește situația în care, în traficul rutier, se utilizează o cameră montată în interiorul unui autoturism personal pentru a proba în fața autorităților statului (poliției) și ale asiguratorului eventualele incidente în trafic care ar putea să afecteze o persoană fizică, raportat la scopul declarat, apreciem că situația prezentată intră sub incidența dispozițiilor art. 2 alin. 2 lit. c) din Regulamentul general de protecția datelor”.
Deși răspunsul nu pare foarte clar, ideea de bază este următoarea. Dacă folosești camerele de bord în mod personal, pentru a arăta un eveniment unui polițist sau pentru a-l vedea tu, ești acoperit legal.
Dacă începi să-l împărtășești pe Facebook, YouTube, alte platforme sau cu diverse televiziuni, iar cineva se identifică în filmare, s-ar putea să te trezești cu o amendă usturătoare.
De asemenea, tot cu amendă se pedepsesc camerele de bord care filmează în interiorul unei mașini aflate în exercițiul funcțiunii (taxi, Uber, etc…), dacă prezența lor nu este evidențiată în mod clar. Practic, dacă nu ți-ai pus un banner în mașină sau pe exterior care să evidențieze faptul că înregistrezi ce se întâmplă, nu ești acoperit legal, conform Playtech.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News