Istoricul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, a vorbit despre materiile cărora nu li se acordă atenția cuvenită în școli.
"Nu sunt deloc mulțumit cum se studiază disciplinele umaniste în ansamblu și mă lupt de multe ori cu decidenții politici, de la nivelul ministerului Educației, dar nu numai, pentru că într-o societate civilizată au rol în treburile astea, știți, și ONG-urile, și părinții, și elevii, e o dezbatere care se face. Nu sunt mulțumit pentru că văd că se perpetuează prejudecata că umanioarele și științele sociale nu sunt importante pentru viață. Nu! Un informatician, un profesor de matematică, au cu toții nevoie de evadare, după părerea mea.
După ce și-au făcut datoria 8 ore la slujba lor, unde lucrează, trebuie să evadeze. Nu pot evada cu toții în telefonul mobil, nici în inteligența artificială, că e același lucru cu ce făceau înainte. Ar trebui să evadeze în câmpurile fundamentale care umanizează omul. Și aceste câmpuri sunt umanioarele. Învățatul unor limbi, în primul rând, învățatul corect al limbii tale.
Vezi și: Pericolul elitelor în societate. Acad. Ioan-Aurel Pop: Sunt situații când elita nu e bună...
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Freepik
Limba ta maternă se cheamă maternă că o înveți de la mamă, dar acum vedeți că mamele sunt foarte ocupate. După ce nasc copiii, chiar dacă au doi ani de zile de concediu de maternitate, pe care îl pot lua și tații acum, de paternitate, șamd., o să ajungem și la noțiunea de limbă paternă, poate, dar limba maternă se învață în familie dar nu ajunge. În familie, dacă o înveți până la 6 ani, se zice că dobândești simțul limbii. Dar după ce ajungi la școală, gramatica și începuturile de literatură trebuie făcute cu seriozitate. Aceasta nu este o glumă.
Acum se discută, vedeți, conceptul de limbă literară, și unii spun că nu mai e nevoie de limbă literară. Orice intelectual știe că limba literară la nivelul Franței, Italiei sau chiar la nivelul Spaniei, care nu e chiar o țară unitară, apropo de Catalunia și ce se discută, limbile literare au cucerit lumea prin faptul că au devenit formele cele mai îngrijite, mai atente ale unei limbi,și numai limbile evoluate, că în lumea asta sunt vreo 7000 de limbi, dar nu toate au ajuns să aibă și literaturi.
Eu, când zic limbi evoluate, nu privesc cu dispreț celelalte limbi, dar există limbi pe lumea asta care au rămas la nivelul oralității. Limbile evoluate au toate o formă a limbii care e foarte îngrijită și care e limba de comunicare pentru toate grupurile care vorbesc graiuri și dialecte ale limbii respective", a spus Ioan-Aurel Pop, în podcastul Avangarda.
Vezi și: Știm cine suntem? Istoricul Ioan-Aurel Pop: Nu toți românii sunt convinși că sunt români
Despre Ioan-Aurel Pop
Invitatul e un intelectual pe care fostul ministru al Culturii, Ionuț Vulpescu, îl prețuiește foarte mult și care atunci când a deschis acest proiect, a avut încredere și bucurie să fie prima voce care răsună de la microfonul podcastului.
Invitatul ediției aniversare și speciale de Crăciun e profesor, părinte și prieten, și a educat generații întregi știind că istoria s-a scris și se scrie pe măsură ce o trăim. Nu e alergic la politică, dar pentru domnia sa, politica înseamnă lupta pentru putere, or marea sa pasiune a fost lupta pentru cunoaștere. Nu se supără că unii asumă că ar fi naționalist și conservator, câtă vreme a fi naționalist înseamnă a iubi țara, și a fi conservator presupune a proteja tradițiile.
Specialist în Evul Mediu, și totuși, unul dintre cei mai buni moderniști pe care îi cunoaștem. Nimeni nu unește în povești lumea veche și lumea nouă mai bine decât o face Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române. Iar duminică, în ajun de Crăciun, la aniversarea a doi ani ai podcastului Avangarda, publicul va asculta un dialog despre manierele, credințele și istoria unei Românii declinată prin toate timpurile istoriei: trecut, prezent și viitor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News