Fostul premier polonez Mateusz Morawiecki a fost ales, marți, președinte al Partidului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR).
Fostul premier polonez Mateusz Morawiecki, din formaţiunea Lege şi Justiţie, a fost ales marţi preşedinte al Partidului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), înlocuind-o astfel pe şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, care şi-a încheiat mandatul de patru ani la conducerea acestui partid european, relatează agenţile EFE și Agerpres.
"Vom fi dispuşi să lucrăm cu toţi aceia care sprijină ideea de a restabili puterea naţiunilor suverane" în UE, a spus Morawiecki, criticând "centralizarea puterii de către Comisia Europeană", în discursul său după numirea la conducerea partidului european ECR.
"Cel mai important pentru ca Europa să devină măreaţă din nou" este oprirea "traiectoriei greşite" de "centralizare a puterii la Bruxelles", a insistat fostul premier polonez. El a respins "deconectarea" UE de SUA şi China şi a pledat pentru "consolidarea" relaţiilor transatlantice, în timp ce revenirea la putere în SUA a republicanului cu orientare de asemenea conservatoare Donald Trump nu este bine văzută de liderii progresişti europeni.
"Uniunea Europeană a fost mult mai puternică împreună cu SUA, când a lucrat în cooperare cu această naţiune. Suntem diferiţi, avem interese distincte şi ne vom apăra interesele noastre europene, dar toate acestea trebuie văzute în contextul noii situaţii strategice internaţionale", a indicat Morawiecki.
Partidul său, Lege şi Justiţie (PiS), a condus guvernul polonez opt ani la rând şi a fost în tot acest timp în conflict permanent cu Bruxelles-ul din cauza politicilor conservatoare şi suveraniste care i-au adus din partea Comisiei Europene acuzaţii de încălcare a "statului de drept", în special pentru reformele din justiţie şi refuzul de a recunoaşte întâietatea dreptului UE şi a deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) în faţa dreptului polonez şi a deciziilor instanţelor poloneze.
Intrat în opoziţie după ce a pierdut majoritatea în urma alegerilor din octombrie 2023, partidul Lege şi Justiţie duce de atunci o luptă politică cu noua coaliţie a premierului liberal pro-european Donald Tusk ce are ca principale mize justiţia şi presa. După preluarea puterii, guvernul lui Tusk a făcut o prioritate din a aduce în instanţă miniştri şi oficiali ai fostului executiv, astfel încât aceştia să răspundă pentru ceea ce actualul prim-ministru consideră a fi practici corupte şi contrare statului de drept.
Partidul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) formează de asemenea grupul ECR în Parlamentul European. Partidele din acest grup manifestă un euroscepticism moderat şi înclină mai degrabă să susţină continuarea ajutorului militar pentru Ucraina în războiul cu Rusia, spre deosebire de celelalte două grupuri suveraniste din Parlamentul European, respectiv Europa Naţiunilor Suverane (ESN) şi Patrioţi pentru Europa (PfE), cel din urmă fiind un grup nou creat de premierul ungar Vikor Orban.
Impulsionate mai ales de Giorgia Meloni şi Marine Le Pen, partidele europene suveraniste au înregistrat un progres la alegerile europarlamentare din 2024, dar fără a reuşi schimbarea raporturilor de forţe în Parlamentul European. Grupurile politice progresiste pro-europene, respectiv popularii (PPE), socialiştii (S&D), liberalii (Renew) şi Verzii, ce au format o majoritate care a susţinut-o pe Ursula von der Leyen pentru încă un mandat la conducerea Comisiei Europene, au format în paralel şi un "cordon sanitar" împotriva partidelor eurosceptice care contestă concentrarea a prea multă putere la Bruxelles.
Reamintim că tot astăzi, George Simion, președintele Alianței pentru Unirea Românilor, a fost ales vicepreședinte al Partidului ECR.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu
de Anca Murgoci