MECTS: 12.000 de studenți din UE, în învățământul universitar din România

Din documentele Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) privind anul şcolar/universitar 2012-2013, reiesă că aproximativ 12.000 de cetăţeni străini din state terţe UE sunt înscrişi în învăţământul universitar din România, după absolvirea anului pregătitor.

Potrivit Metodologiei de primire la studii şi şcolarizare a cetăţenilor străini din state terţe UE în învăţământul de stat şi particular acreditat din România, în anul şcolar/universitar 2012-2013, elaborat de MECTS, pot accede în sistemul naţional de învăţământ persoanele din state terţe UE care îndeplinesc următoarele condiţii: au documente ce atestă cetăţenia statului respectiv; au calificarea necesară, dovedită prin acte de studii eliberate de instituţii de învăţământ recunoscute în ţara de provenienţă; şi-au depus dosarul în termenul stabilit prin prezenta Metodologie; au acceptul unităţii / instituţiei de învăţământ unde doresc să studieze; au optat pentru o instituţie de învăţământ superior de stat sau particular acreditată şi o specializare acreditată.

Pentru a promova într-o instituţie de învăţământ superior din România, cetăţenilor străini din state terţe UE, li se impune promovarea testelor de aptitudini organizate pentru învăţământul de artă, sportiv şi de arhitectură sau, dacă este cazul, de admitere la doctorat, scrie Mediafax.

Cetăţenii străini din state terţe UE sunt înscrişi în învăţământul universitar şi postuniversitar doar după absolvirea anului pregătitor, în cadrul căruia îşi însuşesc cunoştinţele necesare de limbă română, precum şi cunoştinţele specifice în corelare cu profilul viitoarei pregătiri (anatomie, fizică, chimie, desen tehnic etc.).

Pentru studii preuniversitare şi universitare de licenţă durata cursuluin pregătitor este de un an şcolar/academic, iar pentru studii universitare de masterat, doctorat şi studii postuniversitare de rezidenţiat, de cel puţin şase luni.

Instituţiile de învăţământ superior acreditate care organizează cursul pregătitor pentru învățarea limbii române sunt Universitatea din Bacău, Universitatea Politehnica Bucureşi, Universitatea Bucureşi, Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia, Universitatea "Transilvania" din Braşov, Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Universitatea Ovidius din Constanţa, Universitatea din Craiova, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi, Universitatea din Piteşti, Universitatea Petrol-Gaze Ploieşti, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, Universitatea "Ştefan cel Mare" din Suceava, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea "Valahia" din Târgovişte şi Universitatea "Constantin Brâncuşi" din Târgu Jiu.

În ceea ce privește învăţământul preuniversitar, şcolile în care se organizează cursul pregătitor pentru învăţarea limbii române vor fi nominalizate de Inspectoratele Şcolare Judeţene şi de cel al municipiului Bucureşti.

În învăţământul preuniversitar din România, se pot înscrie elevii din state terţe UE dacă unul dintre părinţi, tutori sau susținători legali se încadrează în una din următoarele situaţii: este repatriat; are, prin căsătorie, domiciliul în România; este posesorul unui permis de şedere în România; desfăşoară, în conformitate cu prevederile legale, activităţi pe teritoriul României; se află la studii în învăţământul universitar sau postuniversitar de stat/particular acreditat din România, ei putând beneficia, la cerere, timp de un an, de cursuri pregătitoare pentru învăţarea limbii române.

MECTS informează că dosarul elevului se transmite la Direcţia Generală Relaţii Internaţionale şi Europene din minister, elevii din state terţe UE fiind înscrişi în formaţiunile şcolare existente în limita a unul-doi elevi/clasă peste efectivele maxime prevăzute de lege, inclusiv în clasa a IX-a.

În schimb, cei care nu sunt de origine română şi care au absolvit clasele a VII-a şi a VIII-a în România se pot înscrie în clasa a IX-a, în limita a unul-doi elevi/clasă peste efectivele maxime prevăzute de lege, cu avizul conducerii unităţii de învăţământ preuniversitar, în condiţiile prevăzute de art. 63 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

De asemenea, elevii din state terţe UE care solicită înscrierea în învăţământul preuniversitar românesc pot repeta, la cerere, la cursuri de zi, ultima clasă absolvită în străinătate.

Elevii străini beneficiază de şcolarizare în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, pe perioada învăţământului obligatoriu, pe când cei din învăţământul liceal secundar superior, plătesc taxe de şcolarizare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2010.

Potrivit documentului, cetățenii străini care au obținut o formă de protecție în România, pot fi școlarizați, iar dacă nu au acte de studii, categoria de învățământ unde urmează a fi înscriși va fi stabilită în urma unei evaluări realizată de către unitatea şcolară nominalizată de Inspectoratul Şcolar Judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

Cetăţenii din state terţe UE care au finalizat studiile liceale în alt sistem de învăţământ şi nu sunt posesori ai unei diplome de bacalaureat sau echivalentul acesteia pot susţine, la cerere, examenul naţional de bacalaureat, în funcţie de profilul dorit, într-un centru de examen stabilit de către Comisia de Bacalaureat Județeană/a Municipiului Bucureşti.

Cei care și-au finalizat studiile liceale în alt sistem de învățământ, dar nu dețin diploma de bacalaureat sau echivalentul acesteia, pot susțin examenul național de bacalaureat, după achitarea taxei de şcolarizare potrivit prevederilor legale.

În ciclul I de studii universitare de licenţă, se pot înscrie absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă, fără concurs de admitere, pe baza actelor de studii, valoarea taxelor de şcolarizare pentru cetăţenii străini din statele terţe fiind prevăzute în Legea nr. 1/2010.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News