Medicamentele anti-colesterol, pericol pentru sănătate. Ce nu spun giganții farmaceutici

Efectele negative ale statinelor au făcut obiectul unui studiu de amploare, ale cărui rezultate au fost prezentate însă în mod diferit în presa occidentală, la presiunea marilor grupuri farmaceutice, se afirmă într-o analiză publicată în The Wire.

Recent, JAMA Internal Medicine a publicat un  studiu-retrospectivă care a fost realizat pe aproape un milion de persoane. Aproape jumătate de milion dintre participanţii care luau statine au fost comparaţi cu o populaţie echivalentă care nu lua acest medicament. Cercetătorii au monitorizat alte 26.000 de persoane care luau medicamente ce contribuie la o scădere a concentraţiei de lipide din organism şi care nu fac parte din clasa statinelor. Autorii studiului au observat o asociere puternică între prima expunere la statine şi pierderile acute de memorie, diagnosticate în primele 30 de zile după expunere. Cazurile de pierdere de memorie au fost de 4,4 ori mai numeroase în comparaţie cu voluntarii din grupul care nu luau statine. Cu alte cuvinte, potrivit autorilor studiului, statinele au dus la o creştere cu 440% a pierderilor de memorie, potrivit Mediafax.

Citește și: Colesterolul depus pe artere poate fi dizolvat cu câteva alimente

Medicamentul de scădere a concentraţiei de grăsimi din organism şi care nu face parte din clasa statinelor a determinat la rândul său o creştere a cazurilor de pierdere de memorie de 3,6 ori în comparaţie cu persoanele care nu luau medicamente de scădere a concentraţiei de lipide. Atât statinele, cât şi medicamentul non-statinic au generat pierderi acute de memorie, în grade comparabile. Acestea au fost dovezile prezentate în studiul din JAMA Internal Medicine, care nu a inclus însă persoane diagonosticate cu demenţă, Alzheimer, tumori cerebrale şi infecţii cerebrale. Acele procente au fost obţinute după ce autorii studiului au eliminat influenţa avută de alţi factori de risc, precum diabet, hipertensiune, accident vascular cerebral, hipercolesterolemie, consum abuziv de alcool.

Însă prestigiosul cotidian The New York Times a publicat pe 11 iunie 2015 un articol pe baza acestui studiu cu titlul "Statins May Not Affect Memory, Study Suggests" (Statinele ar putea să nu efecteze memoria, sugerează un studiu"). Articolul din The New York Times se încheie cu un citat din principalul autor al studiului, care ar fi spus: "Însă chestiunea memoriei deficitare este o non-problemă". Jurnaliştii de la The Wire spun că nu se aşteptau să asiste la o astfel de interpretare din partea unei publicaţii precum The New York Times.

La rândul ei, revista TIME a publicat un articol inspirat din acelaşi studiu şi a preferat să îl publice cu titlul următor: "Memory Loss Not Caused By Cholesterol Drugs After All" ("În definitiv, piederile de memorie nu sunt cauzate de medicamentele împotriva colesterolului"). Potrivit jurnaliştilor de la The Wire, autorii articolului din revista TIME s-au chinuit îngrozitor de mult să explice că, în ciuda unei compromiteri substanţiale a memoriei de către statine, acest lucru s-ar putea datora faptului că persoanele care iau statine sunt mai sensibile în ceea ce priveşte tulburările de memorie şi sunt mai dispuse să le raporteze medicilor de familie.

Citește și: Colesterol mărit? Vezi ce trebuie sa mănânci

În anul 2002, profiturile combinate ale celor 10 companii farmaceutice incluse în topul Forbes 500 au fost mai mari decât profiturile combinate ale tuturor celorlalte 490 de companii împreună (35,9 miliarde de dolari versus 33,7 miliarde de dolari). În plus, cel mai important domeniu din bugetul acestor companii a fost cel destinat pentru "marketing şi administrare". Totodată, veniturile mondiale combinate ale celor 10 companii farmaceutice au fost de 217 miliarde de dolari, din care 14% au fost cheltuite pe activităţi de "cercetare şi dezvoltare" (aproximativ 31 miliarde de dolari).

Statinele ar putea să nu fie cel mai bun tratament ca primă măsură de prevenţie, deoarece, aşa cum au evidenţiat o serie de studii, beneficiile lor clinice sunt în cel mai bun caz marginale şi ele generează efecte adverse. Diabetologia a publicat un studiu realizat în Finlanda, în martie 2015, potrivit căruia statinele cresc riscul de diabet de tipul 2 cu până la 46%, după eliminarea din calcul a celorlalţi factori de risc. Riscul de diabet depinde de mărimea şi frecvenţa dozelor, iar autorii studiului au recomandat prescrierea de doze mici de statine pentru persoanele cu cel mai mare risc, precum persoanele obeze şi cele care au în familie rude cu diabet.

Autorul articolului din The Wire, cardiologul Deepak Natarajan din New Delhi, şi-a încheiat prezentarea cu un citat din Peter Goetzsche, autorul cărţii "Deadly Medicines and Organized Crime: How big Pharma has corrupted healthcare" ("Medicamente mortale şi crima organizată: Cum au corupt marile companii farmaceutice sistemele naţionale de sănătate"), fost vicepreşedinte al grupului farmaceutic Pfizer: "E înspăimântător cât de multe similarităţi există între această industrie şi grupările mafiote. Grupările mafiote mituiesc politicieni şi alte categorii de persoane, iar industria farmaceutică face exact acelaşi lucru".

Citește și: O legumă ignorată de mulți, beneficii miraculoase pentru sănătate

Administraţia pentru alimente şi medicamente din Statele Unite (FDA) a inclus deja diabetul şi pierderile de memorie în secţiunea "reacţii adverse" din prospectele tuturor medicamentelor din categoria statinelor. Statinele au ocupat locul al treilea în topul celor mai bine vândute medicamente din Statele Unite în 2010 şi au generat venituri de 18,8 miliarde de dolari.

Potrivit The Wire, statinele ar trebui să fie prescrise pacienţilor care au suferit deja un incident cardiovascular, însă medicii ar trebui să recomande o serie de schimbări foarte simple care ţin de stilul de viaţă, ca principală măsură de prevenire a bolilor cardiovasculare în cazul persoanelor de vârstă mijlocie cu o stare de sănătate bună. Aceste schimbări ale stilului de viaţă includ renunţarea la fumat, o dietă sensibilă, o greutate corporală potrivită şi practicarea unor exerciţii fizice timp de 10-15 minute - jogging sau yoga - în fiecare zi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News