Medicul psihiatru Gabriel Diaconu, observație-cheie după dezbaterea de la Antena 3 CNN cu Nicolae Ciucă
Medicul psihiatru Gabriel Diaconu a făcut câteva observații despre Elena Lasconi, Nicolae Ciucă și George Simion.
Medicul psihiatru Gabriel Diaconu desființează prestația Elenei Lasconi, candidata USR la prezidențiale, comparând-o cu un tramvai din care „vrei să cobori la prima stație” și un „elefant într-o ceainărie” pe subiectele de interes național și internațional. Cu un război la graniță, Gabriel Diaconu se declară cutremurat la gândul că Elena Lasconi ar putea ocupa o funcție de demnitate publică, considerând că prezența ei în astfel de poziții ar fi obositoare și dezastruoasă, descriind-o ca pe o „Dee Dee din desenele animate Dexter”, care întreabă constant „ce face butonul ăsta?”.
Pe de altă parte, deși nu idealizează pe nimeni, Gabriel Diaconu subliniază că Nicolae Ciucă a demonstrat cunoaștere a mecanismelor instituționale și a gestionării crizelor, inclusiv în momente cruciale, cum a fost criza refugiaților din 2022.
Întrebarea rămâne: Cât de mult este gata electoratul să tolereze incompetența în politică? Este Elena Lasconi simbolul unei crize a leadership-ului sau doar o marionetă a unor strategii de campanie eșuate?
„Dacă Lasconi ar fi tramvai, vreau să cobor la prima...
M-am uitat aseară atât la prestația Elenei Lasconi cât și la cea a lui Nicolae Ciucă. Lasconi are trei zâmbete: nu știu, nu pot, nu mă interesează. În rest e tabula rasa. Măcar Viorica Dăncilă le mai bolborosea cu sens, accidental. Mai pica pe subiect. Lasconi e risipă de aer, e ca un elefant în ceainărie pe majoritatea subiectelor de interes național, sau internațional. Am avut momente, în anii de lucru pe spețe foarte grele, îndeosebi după începerea războiului din Ucraina, când chiar a fost nevoie ca la masa deciziilor să fie oameni instruiți. Nu era timp de grupa pregătitoare, de alfabet.
Statul român e și așa un hățiș de instituții. Privind aseară la Lasconi mi-am adus aminte de primele zile ale crizei refugiaților. Și m-am cutremurat la gândul cum ar fi fost să aibă femeia asta vreo demnitate cât de mică, secretar de stat să zicem. Din experiență vă spun, ar fi fost foarte obositor. Pentru c-ar fi întrebat, ca Dee Dee din desenele animate Dexter, ”ce face butonul ăsta?”.
N-am să-i fac un laudatio lui Ciucă. Nu-i vreun Făt Frumos. Am să observ doar câteva lucruri. Omul știe lucruri. Știe. Și înțelege mecanisme instituționale, dar și o arhitectură de comandă. Nu-i Ciucă nici poet, nici recitator, și nici n-are șmecheria la el, cum o poartă politicienii. Dar cum au mers instituțiile statului în zilele lui martie 2022, când ne pregăteam de tsunami-ul de refugiați, n-au mai mers de mult. Și unele n-au prea mers după aia.
Omul ăsta a reușit, aseară, să mă surprindă în câteva momente.
”Bunelul”
Aseară a vorbit pentru prima oară în public băiatul lui Ciucă. A fost o scenă care mi-a atras atenția. Omul chiar are o familie normală. Are o nevastă care-mi aduce aminte, ca trăsături, de Tamara Buciuceanu. Are un băiat care știe să vorbească de valori, de iubire de patrie. Și de cum felul în care servim România e pur și simplu dacă ne vedem fiecare, corect, de treaba pe care o avem de făcut.
Sunt psihiatru. Când a ieșit în fața audienței, Ciucă Junior s-a așezat lângă mamă-sa, semn că a ieșit din ”cuibul” parental și, de-a stânga și de-a dreapta femeii, a mamei, stăteau bărbații. Nu l-a menajat pe taică-su, semn că s-au mai contrat de-a lungul vieții. Dar s-a văzut că-l admiră, a vorbit din rărunchi, apăsat. Cred că Ștefan Ciucă l-a descoperit pe taică-su de abia când acesta a devenit bunic, după o copilărie în care militarul Ciucă era plecat la datorie. Și năduful față de oamenii care s-au luat de ”bunelul”, cum i-au zis nepoatele lui Ciucă, e autentic.
Mâine se încheie campania prezidențială. Sunt doar câțiva oameni care m-au convins că au anvergura de-a conduce România. Și îi menționez STRICT prin prisma performanței în discurs, cunoștințelor lor cât privește instituțiile statului, Constituția României, atributele președintelui, dar și situația extrem de grea prin care trecem regional, economic, și provocările care vin.
Acești oameni sunt, în ordine alfabetică a numelor, Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Cristian Diaconescu, Hunor Kelemen. Nu cred în sperietoarea Simion. Ce am văzut la el e că, dacă-l dezbraci de golănie, mai are mult de învățat. Și e moale, își pierde repede busola. Are dragoste de țară, dar e confuz. E rupt pe dinăuntru. E genul de om care ar avea nevoie de terapie.
Cel mai greu a fost s-o văd umflată cu pompa electorală pe Lasconi. Măcar la Simion ne așteptam, omul a mers pe banda lui și s-a ferit de marile greșeli, de gogomăniile epocale, de acele lucruri care rămân după aia în analele campaniilor prezidențiale ca mari bâlbe. Lasconi a inventat „încălcarea” unui articol din tratatul unei alianțe. Acesta e actul ei ratat. Pentru că iubim trădarea, dar îi urâm pe trădători”, a scris medicul psihiatru Gabriel Diaconu.
VEZI ȘI: Adrian Zuckerman: Doar cei curajoși vor duce România pe cele mai înalte culmi
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
