Meloni copiază planul eșuat al Marii Britanii și vrea să „pasese” migranții către o altă țară

Cu toate acestea, planul nu este atât de nou pe cât pretinde premierul Italiei, acesta fiind abandonat în cele din urmă de Marea Britanie, care voia să trimită imigranții în Rwanda și a realizat că ar costa prea mult transportul și cazarea acestora în așteptarea cererilor de azil. Promovat de conservatori, acest plan a fost îndelung contestat de opinia publică din cauza lipsei de viziune și a fost prima măsură guvernamentală la care laburiștii au renunțat, imediat ce au preluat puterea.

Meloni a anunțat că prima grupă de 16 migranți a fost deja îmbarcată pe o navă a marinei italiene și se îndreaptă spre Albania, marcând implementarea unui plan controversat ce a fost amânat timp de câteva luni.

„Este un drum nou, curajos și fără precedent, dar care reflectă perfect spiritul european și are toate premisele pentru a fi extins la alte țări non-UE”, a declarat Meloni.

Planul guvernului italian, criticat intens de organizațiile pentru drepturile omului, presupune trimiterea migranților în centre special amenajate în afara granițelor Uniunii Europene, pentru evaluarea cererilor lor de azil. Prima grupă, formată din 10 migranți din Bangladesh și șase din Egipt, a fost preluată duminică de pe ambarcațiuni care plecaseră din Libia, și va ajunge în Albania miercuri. Aceștia provin din țări considerate „sigure” de către Roma, ceea ce înseamnă că șansele lor de a primi azil sunt extrem de mici.

Italia a subliniat că doar bărbați „non-vulnerabili”, din țări clasificate ca sigure, vor fi trimiși în Albania. Pentru acești migranți, care provin din zone considerate fără risc de persecuție politică sau de conflict major, posibilitatea de a obține azil în Italia este foarte redusă. Cei care nu îndeplinesc criteriile pentru azil vor fi repatriați în țările de origine, a afirmat guvernul italian.

„Planul Italia-Albania este un mod de a eluda responsabilitățile legate de azil. Este o altă încercare de a militariza frontierele”, a criticat Giorgia Linardi, purtătoarea de cuvânt a organizației Sea-Watch, care se ocupă de salvarea migranților în Marea Mediterană, una dintre cele mai periculoase rute de traversare din lume.

Soluție temporară sau problemă pe termen lung?

Italia a fost o poartă de intrare pentru migranți timp de peste un deceniu, înregistrând peste un milion de sosiri prin intermediul bărcilor doar în ultimii 12 ani. Majoritatea migranților ajung în centre de primire răspândite în întreaga țară, dar mulți dintre ei pleacă rapid din aceste centre, încercând să găsească de lucru în Italia sau, mai frecvent, îndreptându-se spre țările din nordul Europei, unde speră să găsească condiții economice mai bune.

Prin noul acord cu Albania, guvernul italian speră să descurajeze migrația ilegală, avertizând că migranții ar putea fi trimiși în centre de detenție securizate din Albania, unde cererile lor de azil vor fi analizate de judecători italieni, prin videoconferință de la Roma. Aceste centre, administrate conform legislației italiene și supravegheate de personal italian, reprezintă un punct esențial al politicii guvernului Meloni, care susține că astfel va proteja frontierele Italiei și va reduce fluxul migranților ilegali.

Cu toate acestea, organizațiile pentru drepturile omului susțin că această măsură este menită mai degrabă să protejeze granițele decât viețile oamenilor. Criticii subliniază că planul riscă să încalce drepturile fundamentale ale migranților, în special dacă aceștia sunt forțați să rămână în centre de detenție fără șanse reale de a-și prezenta cazul în mod echitabil.

Acordul semnat între Italia și Albania prevede ca până la 36.000 de migranți să fie trimiși anual în țara balcanică pentru a-și procesa cererile de azil. Cu toate acestea, rămâne incert dacă planul va facilita repatrierea rapidă a celor care nu îndeplinesc condițiile pentru azil, având în vedere că multe țări au limite stricte în ceea ce privește acceptarea cetățenilor repatriați.

De-a lungul anilor, Italia s-a confruntat cu dificultăți în a convinge țările de origine să accepte înapoi toți migranții respinși, iar nu există dovezi clare că noul plan va simplifica acest proces. Chiar și în cazul acordului cu Albania, repatrierile rapide rămân o provocare, iar multe state au impus cote stricte privind numărul de cetățeni pe care îi primesc înapoi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News