Modelul Wagner. Mercenarii complotau pentru tulburări în România (Financial Times)

Totul a început cu un videoclip de campanie în care Georgescu apare călărind un armăsar alb la o herghelie din apropierea Capitalei, o imagine ce amintește de stilul propagandistic al președintelui rus Vladimir Putin, scrie Financial Times.

Herghelia Jbara Horses, locul unde a fost filmat videoclipul de campanie al lui Georgescu, a devenit un punct central al investigațiilor după ce mai mulți bărbați care îl însoțeau pe candidat au fost arestați pentru deținere ilegală de arme. Proprietarul fermei, Mohamed Jbara, a confirmat că Georgescu a fost prezent acolo în ajunul alegerilor, împreună cu un grup de persoane pe care nu le cunoștea. „Acesta este calul meu!”, a declarat Jbara, referindu-se la scena din videoclipul devenit viral.

Ancheta autorităților îl vizează pe Horațiu Potra, liderul grupării suspectate, pentru „deținere ilegală de arme și muniție și incitare publică”. Potra, alături de 20 de asociați, este bănuit că plănuia să provoace tulburări în București.

Inițial, Călin Georgescu a negat orice legătură cu Potra. Totuși, confruntat cu fotografii care îi arătau împreună, acesta a recunoscut că s-au întâlnit, dar a precizat: „Nu îmi amintesc cu exactitate când l-am văzut ultima oară pe Potra și am fost la acea fermă doar pentru lecții de călărie și pentru a filma clipul. Dar asta nu înseamnă că am avut întâlnirile despre care se vorbește.” Georgescu a insistat că are „încredere doar în oamenii mei care servesc în Legiunea Străină”, negând orice relație strânsă cu Potra.

În urma anulării scrutinului prezidențial de către Curtea Constituțională, Georgescu a chemat susținătorii să i se alăture într-un protest. Zeci de persoane s-au adunat alături de el la Mogoșoaia, în timp ce alte sute au manifestat în București și în alte orașe din țară.

Horațiu Potra și rețelele paramilitare

Horațiu Potra, fost membru al Legiunii Străine Franceze, este un personaj controversat cu o activitate vastă în domeniul militar. Potrivit declarațiilor sale, a fost arestat în drum spre București pentru a vota. După ce autoritățile i-au percheziționat locuințele, au descoperit peste 2 milioane de euro în numerar, arme de foc, macete, săbii și o dronă profesională.

Avocatul său, Christiana Mondea, a declarat că Potra se întorcea din Congo pentru a-și vizita copiii și a refuzat să comenteze despre proveniența fondurilor sau despre armele găsite în posesia acestuia. Potra a fost eliberat din arest preventiv cu condiția de a purta o brățară electronică și de a nu participa la adunări publice.

Activitatea lui Potra în Republica Democrată Congo și conexiunile sale cu grupuri paramilitare adâncesc complexitatea cazului. În ultimii doi ani, el a coordonat operațiuni prin compania „Congo Protection”, sprijinind armata congoleză în luptele împotriva rebelilor susținuți de Rwanda. ONU a confirmat implicarea unui contingent de 900 de mercenari români în aceste operațiuni.

Adina Marincea, cercetător la Institutul Național de Studii asupra Holocaustului Elie Wiesel, a declarat că aceste grupări „sunt foarte ideologizate și probabil că pot mobiliza rețele mai mari de oameni”, sprijinindu-se pe conexiuni din biserica ortodoxă și pe simpatizanți ultranaționaliști.

Biserica Ortodoxă Română a emis o declarație în care îndeamnă preoții să nu se implice în protestele legate de scrutinul anulat. În același timp, BOR a inițiat proceduri canonice împotriva unui episcop care și-a declarat sprijinul pentru Călin Georgescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News