Cori Grămescu, nutriționist și instructor de pilates, a vorbit despre intermitent fasting, o metodă tot mai populară printre cei care vor să slăbească.
"În ultimii ani, intermittent fasting a fost intens promovat ca soluție universală pentru slăbire, scăderea rezistenței la insulină, longevitate, fertilitate și chiar pentru făcut clătite. În realitate, puține dintre aceste aspecte sunt demonstrate științific.
Un meniu în care mesele sunt limitate într-un interval orar determinat poate contribui la reducerea rezistenței la insulină, dar acest lucru funcționează cu adevărat doar dacă mesele din dietă sunt echilibrate, cu un aport crescut de fibre și proteine, și cu un aport moderat de glucide concentrate și grăsimi.
Pentru slăbire, este însă nevoie de deficit caloric și de respectarea proporțiilor de proteine/glucide, indiferent de numărul de ore care trec între mese. În plus, pe termen lung nu au fost observate îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește ritmul de slăbire în cazul meniurilor de tip intermittent fasting comparativ cu meniurile cu intervale constante de hrănire. Merită, oare, efortul?
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Freepik
Longevitatea este un topic activ discutat, însă, în afară de datele referitoare la meniurile cu influență mediteraneană, care se bazează pe multe legume, fructe, pește oceanic de captură și cereale neprocesate, coroborate cu activitate fizică constantă și un aport caloric moderat, nu există alte informații concludente din punct de vedere științific.
Cât despre fertilitatea feminină, aceasta necesită o compoziție corporală corectă, cu o musculatură adecvată și un procent de grăsime corporală în parametri optimi, precum și un stil de viață care să promoveze echilibrul hormonal, ceea ce nu este neapărat o consecință a meniurilor de tip intermittent fasting.
Concluzia? Nu este o dietă minune și nu întotdeauna este o opțiune bună pentru femei. Dacă ai hipotiroidism, bilă leneșă, probleme cu colesterolul sau colon iritabil, nu ar trebui să urmezi o dietă de tip intermittent fasting", a explicat Cori Grămescu pe Facebook.
Ce spune nutriționistul Mihaela Bilic
"Ne e mai ușor să facem foamea când se numește post… intermitent. Numit în engleză “intermitent fasting” acest stil alimentar alternează perioadele de post negru cu cele de alimentație normală. Cel mai frecvent se practică metoda 16/8 care înseamnă să nu mănânci nimic timp de 16 ore, iar în restul de 8 ore rămase să ai 2 mese principale. Există și alte modele: post negru timp de 24 de ore, una sau două zile pe săptămână sau metoda 5 cu 2 (5 zile din săptămână mâncăm normal iar 2 zile mâncăm foarte puțin, adică max 500-600 cal/zi).
Ce este postul intermitent
Postul intermitent este un regim flexibil și ușor de urmat, fiecare poate să-și găsească ritmul care i se potrivește. În esență presupune 2 mese principale în zi, consumate la o distanță de 6-8 ore una de alta, fără gustări între mese. Putem face din acest stil alimentar un obicei pe viață, nu are riscuri ci doar beneficii. Mesele rare bagă organismul în cetoză, reglează nivelul insulinei, stimulează sinteza de hormoni de creștere și deblochează slăbitul. Ne disciplinăm și comportamentul alimentar, învățăm să nu mai ronțăim și ne întărim toleranța la foame.
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Freepik
Metabolismul are de câștigat, pauzele alimentare îi dau răgazul să facă curățenie și regenerare celulară. Se activează autofagia, un proces prin care corpul digeră și reciclează toate proteinele provenite din deșeuri, celule moarte și îmbătrânite. Postul alimentar are efect antiaging, ameliorează diabetul de tip 2 și inhiba procesele inflamatorii. Și pentru cei care vor să scape de kilogramele în plus fastingul este o soluție rapidă de a slăbi, se topesc cu precădere depozitele de grăsime iar masa musculară este protejată.
Efectele negative ale postului intermitent
Există efecte negative ale postului intermitent? Poate o ușoară deshidratare dacă nu consumăm suficiente lichide. La început poate apărea o stare de iritabilitate și insomnie, care dispar rapid odată ce ne intrăm în ritm. Se mai descrie o stare de slăbiciune cu somnolență până când organismul învață să facă față la foame.
Apare și respirația urât mirositoare, care ne confirmă starea de acidoză, deci slăbitul funcționează! Sunt suficiente 2-3 săptămâni ca să ne obișnuim și să ne detașam de mâncare. Pe lângă faptul că ne regăsim silueta, absența mâncării ne limpezește mintea, ne dă energie și chiar o stare de bine. Să mâncăm mai puțin și mai rar e sănătos, deci nu e de mirare că postul a ajuns să fie recomandat și de religie, și de medicină. Merită încercat"!, a scris Mihaela Bilic pe pagina sa de Facebook.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu