Mersul, semnul important pentru starea de sănătate și îmbătrânire

Mersul pe jos necesită multiple semnale între creier și musculatură,de la cea a brațelor, pieptului, spatelui, abdomenului, pelvisului și picioarelor.

Deși pare relativ simplu, mersul este foarte complex. Iar ritmul și fluiditatea mersului pot fi un indicator al stării de sănătate, dar și al gradului de îmbătrânire.

Odată cu înaintarea în vârstă, musculatura trece printr-o serie de schimbări, cu impact asupra întregului organism, de la scăderea masei musculare și a forței musculare la slăbirea oaselor. Acest proces este cunoscut sub numele de sarcopenie și începe în jurul vârstei de 40 de ani.

Pe lângă aceasta, sistemul nervos suferă o ”atrofie”, prin care nervii de pretutindeni din organism funcționează mai puțin eficient, iar numărul nervilor scade.

Se crede că se pierde 0,1% din neuroni (celule nervoase) în fiecare an între vârstele de 20 și 60 de ani, pierderea accelerându-se după aceea.

Studiile au arătat că viteza de mers la vârsta de 45 de ani este un predictor puternic al sănătății fizice și mentale de mai târziu în viață. De asemenea, viteza de deplasare scade simțitor până la vârsta de 60 de ani, scrie Science Alert.

Scăderea vitezei și a fluidității mersului poate fi un indicator precoce al afecțiunilor neurodegenerative, cum ar fi boala Parkinson, care interferează cu mesajele creierului către sistemul musculo-scheletal, fat ce determină un mers mai lent, mai puțin simetric și mai clătinat.

Acest lucru poate fi subtil, dar detectabil în stadiile incipiente ale bolii.

Odată cu declinul cognitiv, pașii vor fi mai mici, iar timpul necesar pentru realizarea unui pas va crește.

Îngustarea arterelor

Un semn la care trebuie să fiși atenți atunci când mergeți are legătură cu durerea la nivelul mușchilor fesieri, cei din partea posterioară a piciorului, precum și cea de la gambe.

Dacă durerea dispare atunci când vă opriți, este posibil să aveți o boală arterială periferică.

Prezența și apoi absența durerii în raport cu mișcarea sau odihna se numește claudicație. Acest lucru se întâmplă deoarece există o îngustare a arterelor care furnizează sânge la picioare. Atunci când mergeți, există o cerere mai mare de oxigen din partea mușchilor din picioare.

Ca urmare a îngustării, sângele arterial care curge în picioare nu poate satisface cererea de oxigen, iar mușchii devin anaerobi (lipsiți de oxigen), provocând eliberarea de acid lactic. Acidul lactic provoacă senzația de crampă. Dar atunci când vă opriți din mișcare, mușchii au nevoie de oxigen minim, astfel încât durerea dispare.

Factorii de risc pentru boala arterelor periferice includ fumatul, colesterolul ridicat, hipertensiunea arterială și diabetul. Faptul de a avea un istoric familial de boli vasculare este, de asemenea, un factor de risc.

Mersul clătinat

Un mers clătinat, cu probleme de echilibru, este de multe ori asociat cu consumul excesiv de alcool, dar care poate sugera și o lipsă de vitamina B12.

Manifestarea simptomelor la adulți durează luni, chiar ani, iar la copii poate să apară într-un timp mai scurt, ca urmare a rolului cheie pe care această vitamină îl joacă în protejarea  sistemului nervos.

Din fericire, deficitul de vitamina B12 se poate remedia prin adoptarea unei alimentații bogate în vitamina B12, alimente precum carne, pește, ouă și lactate.

Sarcopenia, simptome și cauze

Cel mai frecvent simptom al sarcopeniei este slăbiciunea musculară. Alte simptome pot include:

- Pierderea rezistenței

- Dificultate în efectuarea activităților zilnice

- Mersul lent

- Probleme la urcatul scărilor

- Echilibru slab și căderi

- Scăderea dimensiunii musculare.

Cea mai frecventă cauză a sarcopeniei este procesul național de îmbătrânire. Treptat se pierde masa și forța musculată, în jurul vârstei de 30-40 de ani, iar acest proces se accelerează între 65 și 80 de ani. Ratele variază, dar se poate pierde până la 8% din masa musculară în fiecare deceniu de viață.

Trebuie reținut că toată lumea pierde masă musculară în timp, însă persoanele cu sarcopenie o pierd mai repede.

Astfel, deși îmbătrânirea tinde să fie factorul dominant pentru apariția sarcopeniei, cercetătorii au descoperit și alți posibili factori de risc pentru această afecțiune. Aceștia pot include:

- Inactivitatea fizică

- Obezitatea

- Boli cronice, cum ar fi bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), boli renale, diabet, cancer și HIV

- Artrita reumatoidă

- Rezistența la insulină

- Reducerea nivelului de hormoni

- Malnutriție sau aport inadecvat de proteine

- Scăderea capacității de a transforma proteinele în energie

- Scăderea numărului de celule nervoase care trimit mesaje de la creier la mușchi, spunându-le să se miște, notează Cleveland Clinic.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News