Mesajul Klaus Iohannis din parlamentul german: Și în România facem eforturi ca tinerii să învețe din greșelile trecutului

Iată mesajul transmis de Klaus Iohannis:

Sunt deosebit de onorat să mă aflu în fața dumneavoastră aici, în Bundestag, în inima democrației germane, în această zi solemnă, Ziua Comemorativă Națională (Volkstrauertag).

Astăzi omagiem împreună memoria victimelor războaielor, ale tiraniei și ale violenței din toate națiunile. Este însă și un prilej pentru a reflecta asupra provocărilor și amenințărilor prezente, poate cele mai îngrijorătoare de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Granițele, etniile, culturile pălesc când ne oprim să ne amintim sacrificiul celor care s-au jertfit în trecut pentru libertatea, drepturile și demnitatea noastră. Realizăm, o dată în plus, cât de multe avem în comun ca europeni și cât de mult putem construi împreună, într-o Europă liberă și democratică.

Trebuie să avem permanent în minte că uitarea trecutului conduce la repetarea greșelilor istoriei sau la perpetuarea injustiției. Această uitare reprezintă un pericol din ce în ce mai mare, pe măsură ce generațiile care au trăit direct ororile războiului sau ale regimurilor totalitare nu mai sunt printre noi.

De aceea, admir grija cu care statul german înțelege să se aplece asupra cunoașterii corespunzătoare a istoriei, în special de către generațiile tinere. Și în România depunem eforturi serioase pentru ca tinerii să învețe în școli despre greșelile trecutului și să fie conștienți de ele, pentru a nu le repeta. Și, vorbind de tineri, consider emblematic faptul că Ziua Comemorativă, 17 noiembrie, coincide anul acesta cu Ziua Internațională a Studenților.

Anul acesta comemorăm și 80 de ani de la Debarcarea din Normandia și 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului, momente de cotitură pentru continentul european.

Conexiunile cu România

În 1987, a izbucnit revolta muncitorilor din Brașov, prima acțiune de masă împotriva dictaturii ceaușiste, care, deși înăbușită sângeros în doar câteva zile, a reprezentat, fără îndoială, unul dintre catalizatorii Revoluției Române din decembrie 1989.

Prin curajul cetățenilor români care au ieșit atunci să protesteze contra dictatorului Ceaușescu și a regimului comunist și prin sacrificiul multora dintre ei, care au plătit acest curaj cu propria viața, regimul opresiv din România a fost înlăturat.

De 35 de ani, România este liberă. O libertate câștigată cu mari suferințe, dar și cu multă speranță.

Căderea Zidului Berlinului a reprezentat și pentru români o încurajare în lupta pentru libertate și democrație, iar pentru România, înlăturarea Cortinei de Fier a făcut posibilă revenirea în marea familie a democrațiilor europene.

Nu doar elita intelectuală, ci întreaga națiune română, în ansamblul său, s-a orientat dintotdeauna în mod natural către valorile occidentale, reprezentate astăzi de Uniunea Europeană și NATO.

După secole de conflicte, Uniunea Europeană, marele proiect al păcii de după cel de-al Doilea Război Mondial, a fost întemeiată din dorința reconcilierii între națiunile europene.

Valorile noastre democratice și modelul nostru economic au devenit o sursă de inspirație pentru vecini și parteneri internaționali, deopotrivă.

Războiul din Ucraina

Constatăm, totuși, că proiectul nostru european a trezit și un alt tip de reacție, în rândul unor state nedemocratice. Teama unor regimuri totalitare de atractivitatea valorilor europene a făcut ca Uniunea noastră să fie percepută ca o amenințare. Detractorii Uniunii Europene sunt inamicii democrației și ai libertății.

Din păcate, mecanismele propagandei și ale dezinformării se propagă din nou astăzi, pentru că regimurile dictatoriale se bazează pe faptul că „o minciună spusă suficient de des devine adevăr”.

Vedem această realitate revoltătoare în agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Rămânem alături de poporul ucrainean, care s-a opus cu curaj și eroism invaziei dictate de la Kremlin, sfidând forța și brutalitatea imperialismului rus. Sprijinul statelor noastre și al comunității internaționale este vital pentru a asigura în final o pace justă și durabilă, în deplin acord cu Carta ONU și cu dreptul internațional.

România a avertizat din timp asupra riscului pentru securitatea Europei reprezentat de agresivitatea regimurilor dictatoriale, precum cel rus.

Aceste riscuri sunt și un motiv important pentru care pledăm pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova, cel mai afectat stat de acest război, după Ucraina.

Rămânem, de asemenea, ferm angajați alături de Ucraina și din Republica Moldova pe calea aderării la Uniunea Europeană. Ține de noi toți să menținem activ acest proces de aderare la Uniunea Europeană, pentru că s-a dovedit a fi un proces cu adevărat transformator, de pe urma căruia beneficiem cu toții, state membre vechi și noi.

Onorată asistență,

Pentru a face față amenințărilor de astăzi, avem nevoie de o Uniune Europeană mai puternică și mai solidară, adaptată provocărilor viitorului.

Am convingerea că vom beneficia, în continuare, de implicarea puternică a Germaniei în gestionarea provocărilor actuale și în efortul de revitalizare a încrederii și atașamentului față de proiectul de pace european. Vă asigur că Germania va găsi, în continuare, în România un partener profund dedicat valorilor europene, gata să lucreze cu dumneavoastră pentru întărirea Uniunii Europene și pentru ca aceste valori ale libertății și democrației să fie protejate și acceptate, atât în vecinătate, cât și la nivel global.

Doamnelor și domnilor,

Mă bucur să evidențiez astăzi, aici, în Bundestag, că prietenia dintre România și Germania nu a fost niciodată mai strânsă și mai puternică decât acum.

Relațiile diplomatice între țările noastre au fost stabilite în anul 1880 și puse pe baze noi, moderne și europene, prin Tratatul bilateral de prietenie din 1992. Avem, de atunci, o dinamică ascendentă, reflectată într-un dialog bazat pe încredere și valori împărtășite. Relațiile dintre țările noastre se găsesc la un maxim istoric, la nivel politic, economic, cultural, și, mai ales, interuman. Este elocventă, în acest sens, instituirea în România, începând din primăvara acestui an, a zilei de 21 aprilie drept „Ziua Prieteniei Româno-Germane”.

Sașii transilvăneni și șvabii bănățeni

Doresc să amintesc aici că România a fost mereu un loc al confluențelor unor culturi diferite care au coexistat și conviețuit. Interacțiunea dintre români și germani are rădăcini străvechi, de la colonizarea sașilor transilvăneni, în urmă cu peste 850 de ani, și a șvabilor bănățeni, cu 300 de ani în urmă.

România este astăzi locul unde etnicii germani, ca de altfel toate celelalte minorități etnice naționale, sunt încurajați și susținuți să își prezerve identitatea, inclusiv prin asumarea unui rol activ în societatea românească.

Cetățenii din țările noastre construiesc, în Germania și în România, zi de zi, punți de dialog și de prietenie. Așa cum germanii din România au contribuit la construcția României moderne, la fel românii din Germania, o comunitate care a atins aproape un milion de persoane, contribuie astăzi la bunăstarea Germaniei.

Europa unită, a granițelor deschise, a permis această evoluție esențială pentru relația dintre țările noastre.

Doamnelor și domnilor,

În această zi cu semnificații atât de puternice, mă alătur dumneavoastră în aducerea unui omagiu memoriei victimelor războaielor, ale totalitarismului, precum și a celor prigoniți pentru credința lor, pentru căutarea dreptății și a libertății.

Păstrarea acestei memorii este o datorie și „o formă de justiție” – ca să evoc aici motto-ul celebru al Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, creat în incinta fostei închisori comuniste de la Sighet, unde au pierit mare parte din elitele României.

Am încredere că vom reuși să insuflăm și generațiilor viitoare această datorie a memoriei și a justiției.

Este singurul fel în care putem asigura construirea unui viitor mai bun, fără a repeta greșelile trecutului!

Vă mulțumesc!" a spus Iohannis 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News