Meta, compania mamă a Facebook, amendă de 1,2 miliarde de euro în UE
Meta a fost amendată cu 1,2 miliarde de euro, pentru că a încălcat legislaţia europeană.
Comisia pentru protecţia datelor din Irlanda (DPC) a impus Meta o amendă record, de 1,2 miliarde de euro (1,29 miliarde de dolari), pentru că a încălcat reglementările Uniunii Europene privind datele, transmit DPA şi Reuters.
Firma mamă a Facebook are la dispoziţie cinci luni pentru a stopa transferarea în SUA a datelor utilizatorilor. DPC susţine că Meta a încălcat Regulamentul UE general privind protecţia datelor (GDPR).
Sancţiunea DPC pentru transferul continuu de date personale depăşeşte precedenta amendă record din UE, de 746 milioane de euro, impusă de Luxemburg gigantului american Amazon pentru încălcarea dreptului la viaţa privată.
Într-un comunicat, Meta a informat că va contesta decizia în instanţă, inclusiv "amenda nejustificată şi inutilă".
Luna trecută, Meta şi-a exprimat speranţa că un nou pact, care să faciliteze transferul în siguranţă al datelor personale ale cetăţenilor UE către Statele Unite, va fi implementat deplin, înainte de a trebui să suspende transferurile. Aceasta înseamnă că precedentul avertisment că o oprire ar putea forţa compania să suspende serviciile Facebook în Europa nu se va realiza.
Oficialii au spus că noul cadrul privind protecţia datelor, convenit de UE şi SUA în martie 2022, ar putea fi finalizat până în iulie, dar Meta a avertizat că ar putea să nu fie gata la timp, scrie Agerpres.
Chat GPT ajunge şi pe telefoanele mobile
OpenAI a lansat joi o aplicaţie mobilă pentru ChatGPT, interfaţa sa de inteligenţă artificială generativă (AI) care se confruntă deja cu o creştere fenomenală pe internet şi ale cărei capabilităţi impresionante fascinează şi intrigă, transmite AFP.
Pentru început, noua aplicaţie este disponibilă pe iPhone-uri în Statele Unite şi ar trebui să ajungă în curând în alte ţări şi pe telefoanele mobile operate de Android (Google), potrivit unui comunicat de presă al start-up-ului californian.
Aplicaţia permite, gratuit, la fel ca site-ul, să se discute cu chatbot-ul şi mai ales să i se ceară să scrie mesaje, să explice concepte tehnice, să sugereze idei, să rezume note.
OpenAI promite de exemplu "să obţină informaţii precise fără a fi nevoie să sorteze între reclame sau rezultate multiple", care este modelul actual ale motoarelor de căutare. Dar chiar de la prima deschidere, aplicaţia avertizează, de asemenea, că ChatGPT poate "oferi informaţii inexacte despre persoane, locuri sau fapte".
Lansat la sfârşitul lunii noiembrie, site-ul ChatGPT a depăşit un milion de utilizatori într-o săptămână, ceea ce reprezintă un record. La două luni de la lansare, serviciul avea deja aproximativ o sută de milioane de utilizatori activi lunar, un alt record conform unui studiu UBS apărut de presă.
Microsoft, principalul investitor în OpenAI, a integrat în Bing, motorul său de căutare, modelul de limbaj larg (LLM) pe care se bazează ChatGPT, iar Google este pe cale să lanseze o versiune test cu inteligenţă artificială generativă.
Această adoptare rapidă a ChatGPT şi a altor software-uri AI generative (cod informatic, imagini, sunet, video) provoacă îngrijorări fundamentale în numeroase sectoare.
Sam Altman, şeful OpenAI, susţine intervenţia guvernamentală pentru a reglementa mai bine inteligenţa artificială. Audiat marţi în Senat, el a spus că AI are "potenţialul de a îmbunătăţi aproape fiecare aspect al vieţii noastre", dar "creează şi riscuri grave". OpenAI doreşte să realizeze o AI generală, adică programe dotate cu abilităţi cognitive umane.
Totodată, succesul ChatGPT creează oportunităţi pentru hackeri. Meta (Facebook, Instagram) a avertizat la începutul lunii împotriva programelor false care se dau drept instrumente AI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
