Metale toxice în alimente. UE reduce nivelul de plumb și cadmiu din 30 august
Alimentele pentru bebeluşi, legumele, fructele, cerealele, peştele şi alte produse alimentare vor trebui să îndeplinească limite mai stricte privind conţinutul de cadmiu şi plumb înainte de a putea fi vândute în Uniunea Europeană, potrivit noilor norme care vor intra în vigoare începând cu data de 30 august, informează Reuters.
Cadmiu şi plumb sunt metale toxice prezente în multe produse alimentare, însă sub anumite niveluri maxime până la care nu sunt considerate periculoase pentru sănătatea umană.
Comisia Europeană a anunţat miercuri că, în urma sfatului experţilor, a decis să reducă aceste niveluri maxime pentru o lungă listă de produse alimentare, în încercarea de a diminua expunerea la substanţe cancerigene.
'Ştim că o alimentaţie nesănătoasă creşte riscul de cancer. Decizia de astăzi vizează să îi pună pe consumatori pe primul plan prin aceea că alimentele noastre vor fi mai sigure şi mai sănătoase', a declarat comisarul european pentru sănătate şi siguranţa alimentară, Stella Kyriakides.
Noile limite mai stricte cu privire la conţinutul de cadmiu se vor aplica începând cu data de 31 august iar cele cu privire la plumb începând din 30 august. Produsele alimentare care conţin aceste metale peste noile limite, dar care au ajuns pe piaţă înainte ca noile reguli să intre în vigoare, vor putea fi vândute până la finele lunii februarie, notează Agerpres.
Ecologiștii și producătorii critică UE după ce a interzis produsele de plastic de unică folosință. Polonia și Bulgaria nu se grăbesc să aplice directiva
Amintim faptul că interzicerea produselor din plastic de unică folosinţă în Uniunea Europeană a generat critici atât din partea ecologiştilor, care susţin că noile măsuri nu sunt de ajuns, cât şi din partea producătorilor de plastic care sunt îngrijoraţi că noile norme ar putea crea standarde diferite de-a lungul blocului comunitar, transmite Reuters.
În încercarea de a reduce poluarea cu plastic, începând de sâmbătă în Uniunea Europeană sunt interzise farfuriile, tacâmurile, paiele, tijele pentru baloane şi beţişoarele pentru urechi realizate din plastic de unică folosinţă. Directiva europeană a intrat în vigoare în 2019 însă statele membre au avut răgaz până la data de 3 iulie 2021 să o transpună în legislaţia naţională.
'Plasticul de unică folosinţă este un simbol al societăţii actuale de risipă. Cu toate acestea, nu ne putem baza doar pe voinţa politică a guvernelor naţionale', a declarat Frederique Mongodin de la ONG-ul Seas At Risk.
Potrivit informaţiilor disponibile, doar opt state membre au informat Comisia Europeană că au introdus măsuri pentru a transpune directiva în legislaţia naţională. Multe dintre statele membre au adaptat doar 'cerinţele minime' sau le lipsesc o parte din măsurile cerute, susţine ONG-ul Zero Waste Europe.
În Polonia şi Bulgaria, procesul de transpunere a directivei în legislaţia naţională este încă în derulare sau nici măcar nu a început
În plus, în alte state membre, precum Polonia şi Bulgaria, procesul de transpunere a directivei în legislaţia naţională este încă în derulare sau nici măcar nu a început.
La rândul lor, producătorii de plastic critică şi ei noile reguli, care în opinia lor riscă să provoace o fragmentare a pieţei dacă unele dintre statele membre vor respecta cerinţa UE privind un conţinut de 30% de plastic reciclat în sticlele de apă în 2030, în timp ce alte state vor opta pentru obiective mai ambiţioase.
Rezultatul ar putea fi acela în care unii producători de plastic vor fi nevoiţi să vină cu produse diferite pentru ţări diferite, ceea ce nu ar fi viabil din punct de vedere economic, a declarat o sursă din interiorul industriei plasticului.
Într-un comunicat de presă, Plastics Europe,organizaţia care îi reprezintă pe producători, a cerut Comisiei Europene să se asigure că liniile directoare nu sunt susceptibile la interpretări astfel încât statele membre să nu adopte reguli diferite. În replică, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a spus că Executivul comunitar 'monitorizează procesul de transpunere şi va oferi statelor membre asistenţă şi orientări dacă va fi nevoie'.
VEZI ȘI UE atacă poluarea cu furculița. Plasticul, înlocuit cu un alt poluant
În 2020, din cauza crizei sanitare, producţia mondială de plastic a scăzut cu 0,3% comparativ cu 2019, însă ceea ce este îngrijorător e faptul că de la debutul erei industriale şi până în prezent au fost înregistrat doar trei scăderi.
Potrivit datelor comunicate luna trecută de Asociaţia Europeană a Producătorilor de Plastic, la nivelul întregii planete, 'cu 367 milioane de tone de plastic produse în 2020, faţă de 368 milioane de tone în 2019, a fost vorba de cea de a treia scădere mondială înregistrată după război, după cea intervenită în 1973, în momentul primului şoc petrolier, şi cea din 2008, din cauza crizei financiare subprime', a declarat directorul general de la PlasticsEurope, Eric Quenet.
Pe de altă parte, producţia mondială de deşeuri din plastic ar putea creşte cu 41% până în 2030, iar cantitatea de deşeuri prezentă în oceanele lumii ar putea să se dubleze, până la 300 milioane de tone, avertizează asociaţia pentru protecţia animalelor WWF, potrivit Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
