O metodă interesantă de supraviețuire în caz de cutremur este "triunghiul vieții". Ce presupune, însă, această metodă?
Extras din articolul lui Doug Copp despre "Triunghiul vieții", editat de Larry Linn, scrie
fotonsas.ro.
"Numele meu este Doug Copp. Sunt șeful Salvării și Managerul pentru dezastre al Echipei Americane Internaționale de Salvare (ARTI), cea mai experimentată echipă de salvare.
Informațiile din acest articol vor salva vieți în caz de cutremur.
M-am târât în interiorul a 875 de clădiri prăbușite, am lucrat cu echipe de salvare din 60 de țări, am fondat echipe de salvare în mai multe țări și sunt membru a mai multe echipe de salvare din diferite țări. Am fost Expertul Națiunilor Unite în Micșorarea Dezastrelor (UNX051-UNIENET) timp de doi ani. Am lucrat la fiecare dezastru major din lume din 1985, exceptând dezastrele simultane.
În 1996 am făcut un film care a demonstrat metodologia mea de supraviețuire ca fiind corectă. Guvernul Federal Turc, orașul Istambul, "Universitatea din Istambul", Case Productions și ARTI, au cooperat pentru a filma acest test științific.
Am prăbușit o școală și o casă cu 20 de manechine înăuntru. Zece manechine s-au "aplecat și acoperit" și 10 manechine i-am folosit în metoda de supraviețuire "triunghiul vieții". După ce cutremurul simulat a avut loc, am intrat printre dărâmături și am intrat în clădire pentru a filma și a documenta rezultatele. Filmul, în care am practicat tehnicile mele de supraviețuire sub condiții direct observabile și științifice, relevante pentru prăbușirea de clădiri, au arătat că ar fi fost 0% supraviețuitori pentru metodele cu "aplecat și ascuns". Ar fi fost mai probabil 100% supraviețuire pentru oamenii care ar fi folosit metoda mea, "triunghiul vieții". Acest film a fost văzut de milioane de telespectatori la televiziunea din Turcia și restul Europei și a fost văzut în SUA, Canada și America Latină, pe programul TV RealTV.
Prima clădire în care am intrat, a fost o școală în Mexico City, în timpul cutremurului din 1985. Toți copiii erau sub băncile lor. Fiecare copil a fost zdrobit până la grosimea oaselor lor. Ar fi putut supraviețui dacă s-ar fi întins jos, lângă băncile lor, pe culoarele dintre banci. M-am întrebat de ce copiii nu erau pe culoarele dintre bănci. Nu am știut atunci că acelor copiii li s-a spus să se ascundă sub ceva. Aștfel, când clădirile s-au prăbușit, greutatea tavanelor care au căzut pe obiectele de mobilier, le-au zdrobit pe acestea din urmă, lăsând un spațiu sau vid lângă ele. Acest spațiu este ceea ce eu numesc "triunghiul vieții". Cu cât obiectul e mai mare, cu atât e mai puternic și se va compacta mai puțin. Cu cât obiectul se va compacta mai puțin, cu atât va fi mai mare vidul (golul) și cu atât mai mare probabilitatea ca persoana care folosește acest gol pentru siguranță nu va fi ranită.
Data viitoare când priviți clădiri prăbușite, numărați "triunghiurile" pe care le vedeți formate. Sunt peste tot. Este cea mai comună formă pe care o vei vedea într-o clădire prăbușită. Sunt peste tot. Am antrenat Departamentul de Pompieri din Trujillo (populația de 750.000) cum să supraviețuiască, să aibă grija de familiile lor și să îi salveze pe alții în caz de cutremur.
Șeful salvării din Departamentul de Pompieri din Trujillo este profesor la Universitatea Trujillo. M-a însoțit peste tot. Și-a dat declarația personală: "Numele meu este Roberto Rosales. Sunt șeful salvării din Trujillo. Când aveam 11 ani, am fost prins înăuntrul unei clădiri prăbușite. Această situație a apărut în timpul cutremurului din 1972, care a omorât 70.000 de oameni. Am supraviețuit în "triunghiul vieții", care a existat lângă motocicleta fratelui meu. Prietenii mei, care au nimerit sub pat și sub mese, au fost zdrobiți și omorăți. Sunt exemplul viu al "tiunghiului vieții". Prietenii mei sunt exemplul "aplecat și acoperit".
DOUGG COPP sfătuiește:
1) Oricine care pur și simplu "se apleacă și se acoperă" când clădirile se prăbușesc, este zdrobit și ucis. De fiecare dată, fără excepție. Oamenii care se pun sub obiecte, ca birouri sau mașini, sunt întotdeauna zdrobiți.
2) Câinii, pisicile și copii mici sunt uneori în mod natural ghemuiți în poziția fetală. Și tu ar trebui să faci la fel în caz de cutremur. Este un instinct de supraviețuire natural. Poți supraviețui într-un mic gol. Du-te lângă un obiect, lângă o canapea, lângă un obiect mare și voluminos, care se va comprima într-o oarecare măsură, dar care va lăsa un gol lângă el.
3) Clădirile din lemn sunt cele mai sigure clădiri în timpul unui cutremur. Motivul este simplu: lemnul este flexibil și se mișcă odată cu forța cutremurului. Dacă acea clădire din lemn se prabușește, sunt create mari goluri de supraviețuire. De asemenea, clădirile din lemn au mai puțină greutate concentrată care se poate prăbuși. Clădirile din cărămizi se vor sparge în cărămizi individuale. Cărămizile vor cauza multe răni, dar mai puține trupuri zdrobite decât lespezile din beton.
4) Dacă ești în pat, pe timp de noapte și apare un cutremur, pur și simplu rostogolește-te jos din pat. Un vid de siguranță va exista în jurul patului.
5) Dacă apare un cutremur în timp ce te uiți la televizor și nu poți scapa ușor ieșind pe geam sau pe ușă, atunci întinde-te jos și ghemuiește-te în poziție fetală, lângă canapea sau un obiect mare.
6) Toți care se așază sub ușa de la o intrare când clădirea se dărâmă sunt omorâți. Dacă stai sub o ușă de la o intrare și tocul ușii cade înainte sau înapoi, vei fi zdrobit de tavanul de deasupra. Dacă tocul cade în părți, vei fi tăiat în două de intrarea ușii. În oricare dintre cazuri vei fi omorât.
7) Niciodată să nu mergi la scări. Scările au un moment de frecvență diferit (se leagănă separat de partea principală a clădirii). Scările și restul clădirii se lovesc reciproc încontinuu, până cand are loc prăbușirea scărilor. Oamenii care se duc pe scări înainte să se prăbușească, sunt ciopârțiți de treptele scării. Sunt mutilați oribil. Chiar dacă imobilul nu se prăbușește, nu mergeți pe scări. Scările sunt cea mai de așteptat parte a clădirii de a fi avariată. Chiar dacă scările nu sunt prăbușite de cutremur, s-ar putea prăbuși mai târziu, când ar putea fi aglomerate cu oameni. Ar trebui întotdeauna să fie verificate chiar dacă restul clădirii nu este avariat.
8) Mergeți lângă zidul exterior al clădirilor sau în afara lor dacă este posibil - este mult mai bine să fii lângă exteriorul unei clădiri decât în interior. Cu cât ești mai în interior față de perimetrul exterior al clădirii, cu atât este mai mare probabilitatea ca drumul tău de scăpare să fie blocat.
9) Oamenii din interiorul vehiculelor sunt zdrobiți când șoseaua de deasupra cade într-un cutremur și le zdrobește vehiculele; ceea ce s-a întâmplat cu lespezile dintre punțile de trecere ale Autostrăzii Nimitz. Victimele cutremurului din San Francisco au stat în interiorul vehiculelor. Au fost toți omorâți. Ar fi putut cu ușurință să supraviețuiască ieșind afară și întinzându-se lângă vehiculele lor, spune autorul. Toate mașinile zdrobite au avut goluri de aproximativ 1,5 m lângă ele, cu excepția mașinilor care au avut coloane căzute direct peste ele.
10) Am descoperit, în timp ce mă târam înăuntrul unei instituții ziaristice și al altor instituții cu multă hârtie, că hartia nu se tasează. Se găsesc goluri mari în jurul teancurilor de hârtie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News