Microsoft motivare: Cum au scăpat inculpații cu pedepse micro

În esenţă, judecătorii spun că Dorin Cocoş, Nicolae Dumitru şi Gabriel Sandu beneficiază de reducerea cuantumului pedepselor deoarece au făcut denunţuri în cursul urmăririi penale şi şi-au recunoscut vinovăţia în faţa instanţei, iar pentru fostul primar din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan se va aplica principiul 'proporţionalităţii' în raport cu ceilalţi inculpaţi, chiar dacă el nu şi-a recunoscut faptele în timpul procesului.

În cazul lui Nicolae Dumitru, judecătorii au apreciat că sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege pentru ca scopul pedepsei să fie atins prin aplicarea unei condamnări cu suspendare, motivele fiind că el a avut o contribuţie redusă în a influenţa factorii de decizie din ministere şi nu a avut o putere reală asupra acestora, iar pentru una din infracţiunile de care este acuzat a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Un alt motiv invocat de magistraţi pentru aplicarea unor pedepse reduse în dosarul Microsoft este că beneficiarii reali ai unor sume exorbitante din contractele cu licenţe Microsoft au fost Florică Claudiu şi Dinu Pescariu, cei care au avut doar calitatea de martori denunţători la DNA. Astfel, în motivare se arată că, deşi legea prevede o pedeapsă cuprinsă între 2 şi 7 ani închisoare pentru infracţiunea de trafic de influenţă, Dorin Cocoş, Nicolae Dumitru şi Gabriel Sandu beneficiază de o reducere la jumătate a condamnării deoarece au făcut denunţuri la DNA şi o altă reducere de o treime pentru că şi-au recunoscut vinovăţia în instanţă.

În cazul Sandu, nu s-a luat în calcul circumstanțe atenuante

În cazul lui Gabriel Sandu, judecătorii nu au luat în considerare aplicarea de circumstanţe atenuante, chiar dacă fostul ministru susţinea că el a încercat să încheie în condiţii de legalitate contractul cu licenţe Microsoft, însă asupra lui au fost făcute presiuni. Pe de altă parte, în ceea ce îl priveşte pe Nicolae Dumitru, instanţa susţine că acesta a avut o contribuţie redusă şi nu a avut o putere reală în a influenţa factorii decizionali în încheierea contractului cu licenţe Microsoft din anul 2009. Mai mult, în legătură cu infracţiunea de trafic de influenţă săvârşită în anul 2004, judecătorii au constat că a intervenit prescripţia răspunderii penale. Concret, Nicolae Dumitru a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea a două infracţiuni de trafic de influenţă, constând în aceea că, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a primit în anul 2004 de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu suma de 7,65 milioane USD pentru a-şi exercita influenţa asupra unor membrii şi funcţionari ai Guvernului în vederea derulării contractelor de închiriere a licenţelor Microsoft. De asemenea, Dumitru Nicolae a primit în acelaşi scop, în cursul anului 2009, de la cumpărătorii de influenţă Claudiu Florică şi Dinu Pescariu suma de 2.700.000 euro, bani pe care i-a împărţit cu Dorin Cocoş.

Schimbare de încadrare în beneficiul inculpaților

Judecătorii de la instanţa supremă au decis să schimbe încadrarea juridică din infracţiunea de trafic de influenţă în formă continuată în două infracţiuni de trafic de influenţă aflate în concurs real. Motivul acestei schimbări de încadrare îl reprezintă faptul că nu este îndeplinită condiţia ce vizează unitatea de rezoluţie infracţională. '(...) actul de sesizare al instanţei delimitează clar existenţa a două acte materiale distincte şi individuale: niciuna din probele administrate în cauză la urmărirea penală sau cercetarea judecătorească nu a reliefat că inculpatul a anticipat că, începând din anul 2004 şi până în anul 2010, se va implica în activităţi infracţionale, după cum nu rezultă din nicio probă sau act că după încheierea contractului de licenţiere Microsoft din anul 2004, inculpatul Dumitru Nicolae a avut reprezentarea participării sale la încheierea contractului cu licenţe Microsoft din anul 2009, aspect ce rezultă cu prisosinţă din raportul de constatare aflat la dosarul cauzei, volumul 80 precum şi declaraţia inculpatului Cocoş Dorin, cel care practic l-a cooptat pe acesta în activitatea infracţională şi care a învederat instanţei în mod expres acest aspect', se spune în motivare. Ca urmare a schimbării încadrării juridice, judecătorii au apreciat că, pentru infracţiunea de trafic de influenţă comisă de Nicolae Dumitru în cursul anului 2004, a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Noul Cod Penal, mai favorabil pentru Gh. Ștefan

Cu referire la Gheorghe Ştefan, magistraţii au avut în vedere rolul său în a-l influenţa pe fostul ministru Gabriel Sandu în vederea realizării şi facilitării firmelor lui Claudiu Florică în a obţine contractul cu licenţe Microsoft, 'demersurile, diligenţele şi atitudinea constant proactivă în realizarea scopului final şi, de asemenea, atitudinea şi poziţia constant disimulatorie şi nesinceră abordată pe parcursul întregului proces penal, precum şi faptul că a primit cu titlu de folos necuvenit ca preţ al influenţei exercitate suma de 3.996.360 euro'. Pentru fostul primar însă se va aplica 'principiul proporţionalităţii', deoarece nu a beneficiat de nicio reducere a pedepsei, 'fără a ignora faptul că beneficiarii reali ai unor sume exorbitante din aceste contracte cu licenţe Microsoft au fost martorii cumpărători de influenţă Florică Claudiu şi Dinu Pescariu, titularii de drept ai acestor contracte'. Judecătorii au mai stabilit că pentru Nicolae Dumitru, Ştefan Dumitru şi Dorin Cocoş legea penală mai favorabilă este noul Cod penal, care le creează o situaţie mai uşoară. Astfel, legea penală veche sancţiona fapta de trafic de influenţă în limite de la 2 la 10 ani închisoare, în timp ce legea nouă sancţionează aceeaşi faptă în limite de la 2 la 7 ani închisoare. Potrivit acestui criteriu, noul Cod Penal este legea mai favorabilă pentru cei trei inculpaţi.

Pentru G. Sandu, legea penală mai veche i-a fost de folos

În ceea ce îl priveşte pe fostul ministru Gabriel Sandu, instanţa a apreciat că legea penală mai favorabilă este legea veche, deşi aceasta prevede limitele de pedeapsă mai mari. Concret, Gabriel Sandu a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de trafic de influenţă prevăzută de art. 291 Cod penal, reţinându-se la încadrarea juridică a faptei şi dispoziţiile Legii nr.78/2000, care instituie în sarcina instanţelor obligaţia de majorare cu o treime a limitelor de pedeapsă în cazul persoanelor care la data săvârşirii faptelor exercită o funcţie de demnitate publică, cum este cazul lui Gabriel Sandu. Or, legea veche nu prevedea aceste dispoziţii de majorare cu o treime a limitelor de pedeapsă, astfel încât aceasta a fost luată în considerare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News