Mihai Daraban (CCIR): Birocrația excesivă, o frână în implementarea proiectelor europene

Moderată de Alessandra Stoicescu, director executiv Intact Media Group,  dezbaterea referitoare  la fondurile europene a abordat teme în ceea ce privește oportunitățile ce țin de fondurile alocate României, deblocarea procesului de absorbție a acestora pentru România și, nu în ultimul rând, rolul băncilor în finanțarea și facilitarea procesului de absorbție.

Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, a declarat în deschiderea evenimentului că „se impune o resetare a ceea ce înseamnă fond european, plecând de la realitățile economiei românești. Întotdeauna voi face apel la realitățile din teren pentru că, dacă le știm și le conștientizăm, știm pe cine ne bazăm și dacă suntem capabili sau nu să implementăm, să accesăm ș.a.m.d.

Vorbim de o economie în care avem 601.521 microîntreprinderi, 47.941 de întreprinderi mici, 9101 mijlocii și 1876 mari și foarte mari. (...) Pe de altă parte, cred că trebuie să conștientizăm cele trei poziții descalificante pentru noi la nivelul Uniunii Europene și anume că ne aflăm pe penultimul loc la productivitatea muncii, pe ultimul loc la inovare-cercetare și, în mod special, pe ultimul loc la digitalizare. (...) Digitalizarea sau locul nefast pe care îl avem în digitalizare duce implicit și la această birocrație excesivă.

Am apreciat foarte mult poziția avută zilele trecute de comisarul european, dna. Corina Crețu, vizavi de multitudinea de documente necesare, ștampilate și semnate de către cei care accesează fonduri europene și le și implementează. Pentru un proiect transfrontalier la Constanța, de 450.000 Euro, un centru de afaceri româno-bulgar, am semnat pagină cu pagină 26.200 de pagini. (...) Cred că această resetare vizavi de formalitățile necesare de îndeplinit trebuie începută pentru că pot microîntreprinderile, care înseamnă 9 salariați și maximum 2 milioane Euro cifră de afaceri, să facă față acestui volum uriaș de documente necesare pentru implementarea unui proiect european? Dacă plecăm de la răspunsurile pentru astfel de problematici, vom intra, sper eu, într-un drum drept", a declarat președintele CCIR.

[citeste si]

La rândul său, comisarul european Corina Crețu, a susținut  că „pilonul central al acestei politici este acela de a oferi prosperitate economică și socială într-o Europă unită și puternică, de a reduce decalajele de dezvoltare dintre regiuni, dintre statele membre, dar și din interiorul statelor membre. Pentru noi, aceste fonduri reprezintă instrumente prin care se încearcă punerea în aplicare a tuturor acestor deziderate formulate. Fondurile europene reprezintă pentru România singura resursă prin care se poate ajunge la un nivel de trai la media statelor din vest, la dezvoltarea serviciilor publice, a infrastructurii, a zonei rurale, a economiei".

La dezbatere au fost prezenți reprezentanţi ai Parlamentului, ai Guvernului României, ai Autorităţilor de Management al Programelor Operaţionale, ai sistemului bancar, ai firmelor de consultanţă și ai consultanților și, în special, ai companiilor cu experiențe pozitive în accesarea de fonduri europene, alături de cei ai rețelei Camerelor de Comerț şi Industrie şi, nu în ultimul rând, ai reprezentanţilor Corpului Diplomatic acreditat în România. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News