Mihai Daraban: Este obligatoriu să promovăm România ca un hub comercial între Japonia și UE
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a organizat, miercuri 24 octombrie, în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România și Ambasada Japoniei în România, conferința privind Acordul de Parteneriat Economic Uniunea Europeană – Japonia și impactul acestuia asupra cooperării bilaterale România – Japonia.
Evenimentul de miercuri a avut scopul de a sporiri gradul de înțelegere asupra implicațiilor Acordului de Parteneriat Economic în România, printr-un dialog deschis cu mediul de afaceri. Potrivit ONRC, la nivelul lunii iulie 2018, Japonia se regăsea pe locul 24 în clasamentul top 50 pe țări de rezidență a investitorilor cu participare străină la capitalul social. În prezent, pe teritoriul României activează un număr de 362 companii cu capital japonez, cu 239,7 mil. Euro capital social subscris japonez, totalul investițiilor directe japoneze în România fiind de 315 milioane euro.
„Economia Japoniei este un exemplu nu numai pentru România ci și pentru restul țărilor din Uniunea Europeană. Trebuie subliniem faptul că Japonia este a treia economie din lume cu un Produs Intern Brut de 4.872 miliarde de dolari, deci mult peste statele cu economii dezvoltate din UE. România poate fi un hub pentru schimburile comerciale dintre Japonia și UE pentru că întotdeauna un astfel de schimb va avea și o componentă maritimă. Orice marfă care pleacă sau vine din Japonia va trebui să treacă prin Canalul de Suez. De la Canalul de Suez la portul din Constanța sunt numai 3-4 zile de navigație, în timp ce până la portul din Rotterdam sunt 11 zile și stim cu toții ca timpul înseamnă bani. Astfel, este obligatoriu să promovăm România ca un hub comercial între Japonia și UE," a declarat Mihai Dareaban, președintele CCIR.
Acordul va duce la eliminarea taxelor vamale
„Acest acord va schimba, într-un fel, întreaga lume, pentru că nu trebuie privit ca unul eminamente comercial ci și ca o alianță strategică între UE și Japonia. Avem multe în comun cu Japonia, cum ar fi democrația, statul de drept și cooperarea internațională. Acest acord va duce la eliminarea majorității taxelor vamale pe care companiile din UE care exportă în Japonia le plătesc anual, în cuantum de 1 miliard de euro. De asemenea, va reprezenta o deschidere a pieței japoneze, care cuprinde 127 de milioane de consumatori, pentru exporturi agricole esențiale din UE, ceea ce va genera totodată creșterea oportunităților de export și în alte sectoare", a declarat Angela Cristea, Șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România.
Relațiile strategice bilaterale dintre Japonia și UE, priorități pentru noi locuri de muncă
Prof. Dr. Motoshige Itoh, de la Universitatea Gakushuin, din Tokyo a evidențiat importanța schimburilor comerciale dintre UE și Japonia: „Uniunea Europeană are o populație de 500 de milioane, ceea ce reprezintă un aport de 24 % la produsul Intern Brut la nivel mondial.
UE este un foarte important partener al Japoniei, cu un procent de 10% din totalul schimburilor comerciale. Acest acord va întări, în viitor, relațiile strategice bilaterale dintre Japonia și UE și va duce la o creștere economică substanțială, precum și la apariția de noi locuri de muncă. Pentru România, extinderea activităților comerciale ale companiilor japoneze va însemna trecerea la un nivel superior al schimburilor comerciale dintre cele două state".
„Acordul comercial dintre Japonia și Uninuea Europeană va intra efectiv în vigoare în primăvara anului viitor. Acesta va fi cel mai mare acord commercial bilateral de până acum. În plus, acordul are și o valoare politică, pentru că transmite un mesaj comun împotriva protecționismului. Acordul va duce la creșterea nivelului exporturilor în Japonia și în UE. Același lucru se va întampla, în mod evident, și în cazul României, mai ales în ceeea ce privește volumul exportului aferent industriei lemnului, precum și cel al industriei textile", a declarat Yasuo Yamamoto, Șeful Reprezentanței Mizuho Research Institute Ltd la Londra.
La eveniment au mai participat Takahiko Watabe, Însărcinatul cu Afaceri al Ambasadei Japoniei în România, Sorin Valeriu Naș, secretar de stat – Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Radu Șerban, fost ambasador al României în Japonia, Viorel Isticioaia–Budura, ambasador onorific pentru Zona Asiatică, Victoria Câmpeanu, profesor doctor – Universitatea din București. Din partea CCIR a participat Virgil Goagă, director Direcția de Relații Externe.
Vezi și: Mihai Daraban: Companiile italiene, ambasadori ai business-ului în România
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
