Miliarde de crabi au dispărut din Marea Bering, lângă Alaska. Oamenii de știință ar fi găsit o explicație - Studiu

Pescarii și oamenii de știință au fost alarmați când miliarde de crabi au dispărut din Marea Bering, lângă Alaska, în 2022. Oamenii de știință au explicat că nu a fost vorba de pescuit excesiv, ci probabil de apa șocant de caldă care a accelerat metabolismul crabilor și i-a înfometat până la moarte.

Dispariția lor îngrozitoare pare să fie doar unul dintre efectele tranziției masive care are loc în regiune, au raportat oamenii de știință într-un nou studiu publicat miercuri: Unele părți ale Mării Bering devin literalmente mai puțin arctice.

Cercetările efectuate de Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) a SUA au arătat că în sud-estul Mării Bering condițiile mai calde, fără gheață - tipul de condiții întâlnite în regiunile subarctice -, sunt de aproximativ 200 de ori mai probabile acum decât înainte ca oamenii să înceapă să ardă combustibili fosili care încălzesc planeta.

Studiul subliniază „cât de mult s-a schimbat deja acest ecosistem al Mării Bering față de ceea ce a fost chiar în timpul vieții unui pescar de crabi de zăpadă”, a declarat Michael Litzow, autorul principal al studiului și directorul laboratorului Kodiak din Alaska pentru NOAA Fisheries.

Studiul sugerează, de asemenea, că „ar trebui să anticipăm mulți alți ani (n.r. foarte călduroși)”, a mai spus Litzow, în timp ce condițiile cu adevărat arctice vor fi puține și rare.

Crabii de zăpadă, o specie arctică de apă rece, prosperă covârșitor în zonele în care temperatura apei este sub 2 grade Celsius, deși pot funcționa fizic în ape de până la 12 grade Celsius.

Letal pentru crabi

Un val de căldură marină în 2018 și 2019 a fost deosebit de letal pentru crabi. Apa mai caldă a făcut ca metabolismul crabilor să crească, dar nu a existat suficientă hrană pentru a ține pasul.

În cele din urmă, miliarde de crabi au murit de foame, devastând industria pescuitului din Alaska în anii care au urmat.

Crabii de zăpadă sunt o specie valoroasă din punct de vedere comercial, cu o valoare de până la 227 de milioane de dolari pe an, conform studiului. Litzow a declarat că industria trebuie să se adapteze, și repede.

„Cum vom face afaceri în mod diferit pe măsură ce acest proces devine din ce în ce mai rău pentru pescuitul crabilor de zăpadă?”, a spus el, menționând că, deși are ”speranța” de a obține o redresare pe o perioadă scurtă, deoarece regiunea a fost atât de rece și s-au reprodus crabi de zăpadă tineri, a avertizat că ”șansele sunt pentru condiții proaste continue” în următorii ani.

Declinul crabilor de zăpadă din Alaska semnalează o schimbare mai amplă a ecosistemului din Arctica, pe măsură ce oceanele se încălzesc și gheața marină dispare. Potrivit experților, oceanul din jurul Alaskăi devine acum neospitalier pentru mai multe specii marine, inclusiv crabul roșu și leii de mare.

De asemenea, încălzirea Mării Bering duce la apariția de noi specii, amenințându-le pe cele care trăiesc de mult timp în apele sale reci și perfide, precum crabul de zăpadă.

Barieră de temperatură

În mod normal în ocean există o barieră de temperatură care împiedică specii precum codul de Pacific să ajungă în habitatul extrem de rece al crabilor. Dar, în timpul valului de căldură din 2018-2019, peștii cod de Pacific au reușit să ajungă în aceste ape mai calde decât de obicei și au mâncat o parte din ceea ce a mai rămas din populația de crabi de zăpadă.

„Am observat modificări ale distribuției speciilor și nepotriviri între pradă și prădători, care au contribuit la declinul unor specii precum codul de Pacific în Golful Alaska”, a declarat pentru CNN Robert Foy, directorul Centrului Științific pentru Pescuit din Alaska.

Foy, care nu este implicat în studiu, a declarat că aceste schimbări vaste ale ecosistemului reprezintă „noi provocări și oportunități pentru știința și gestionarea pescuitului”, menționând că managerii de pescuit lucrează acum pentru a încorpora noi tehnologii, cum ar fi dronele și inteligența artificială, pentru a „detecta și răspunde mai rapid la schimbările de mediu și la răspunsurile ecologice”.

Regiunea arctică s-a încălzit de patru ori mai repede decât restul planetei, au raportat oamenii de știință. Litzow a numit ceea ce se întâmplă în Marea Bering un „clopot de semnalizare” a ceea ce va urma.

„Cu toții trebuie să recunoaștem impactul schimbărilor climatice. Acordăm multă atenție acestui lucru dintr-un motiv întemeiat - pentru că mijloacele de subzistență ale oamenilor depind de ele”, a spus Litzow.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News