Afacerile fraților Gupta s-ar fi extins și în sfera ilegală, consideră procurorii arabi și cei sud-africani. Astfel, doi dintre aceștia au fost arestați în Dubai.
Doi frați din bogata familie Gupta au fost arestați în Dubai, Emiratele Arabe Unite, a anunțat guvernul sud-african, citat de BBC. Atul și Rajesh Gupta sunt acuzați în Africa de Sud că au profitat de pe urma legăturilor lor strânse cu fostul președinte Jacob Zuma și că au exercitat o influență neloială. Au loc discuții de extrădare cu Emiratele Arabe Unite, spun oficialii sud-africani. Emiratele Arabe Unite nu ar fi emis niciun comunicat care să ateste arestarea celor doi.
Frații au fugit din Africa de Sud după ce o comisie judiciară a început să cerceteze implicarea lor în fapte de corupție începând din 2018. Aceștia sunt acuzați că plăteau mită pentru a câștiga contracte de stat profitabile și pentru a influența numirile guvernamentale în domeniile de interes.
Familia s-a mutat din India în Africa de Sud în 1993. Ei se confruntă, de asemenea, cu acuzații de spălare de bani în India, unde oficialii fiscali au percheziționat proprietățile care le aparțin, încă din 2018, în mai multe orașe, inclusiv biroul companiei lor din capitala Delhi.
Familia Gupta deținea Imperial Crown Trading (ICT) și în 2010 și alături de Duduzane Zuma au dat în judecată ArcelorMittal și Anglo American plc cu privire la dreptul de proprietate asupra Kumba Iron Ore, o companie minieră din Africa de Sud, cea mai mare de pe continentul african și al patrulea producător de fier din lume, care controla mina Sishen.
Departamentul de Resurse Minerale a acordat către ICT 21,4% din proprietatea minei atunci când Arcelor Mittal nu și-a reînnoit licența de exploatare la timp. În 2013, cazul a ajuns la Curtea Constituțională și s-a decis că consorțiul Gupta/Zuma nu putea revendica proprietatea de drept. În urma deciziei, Kumba și ArcelorMittal au reluat arbitrajul asupra contractului de furnizare a minereului de fier Sishen, scrie Argus Media.
Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică un proiect de modificare a Codului penal - 'o lege a fugarilor' - prin care se propune ca persoanele condamnate definitiv care nu se predau în 7 zile de la pronunţarea sentinţei să primească în plus o pedeapsă pentru evadare, de până la 3 ani.
Elena Udrea, Sorin Oprescu, Dragoş Săvulescu, Alina Bica, Daniel Dragomir, Cristian Rizea, Marian Zlotea sau fostul deputat UDMR Olosz Gergely se află pe lista 'fugarilor' care au reuşit să părăsească România înainte de a fi condamnaţi la închisoare pentru fapte de corupţie.
'Ca răspuns la creşterea numărului de condamnaţi 'fugari', Ministerul Justiţiei propune modificarea punctuală a Codului penal, pentru a întări funcţia de exemplaritate a pedepsei şi a apăra încrederea în Justiţie, printr-o 'lege a fugarilor'.
Ca răspuns la numeroasele cazuri în care persoane faţă de care s-a dispus o pedeapsă definitivă privativă de libertate se sustrag executării pedepsei, Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică un proiect de lege pentru modificarea şi completarea art. 285, alineatele 3, 4 şi 5, al Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Citește continuarea AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News