Rusia a reușit să își asigure un loc la Jocurile Olimpice de la Paris, declanșând o dezbatere aprinsă în arena sportivă internațională, chiar dacă inițial nu fusese invitată în cadrul competiției, scrie Wall Street Journal.
Cotidianul Wall Street Journal (WSJ) relatează că această situație a izbucnit după descalificarea controversată a pugilistei algeriene Imane Khelif.
Khelif era pe cale să câștige o medalie de aur la campionatele mondiale de box din anul trecut, însă a fost descalificată în urma unui test medical nespecificat. Această decizie a fost luată la scurt timp după ce Khelif a învins-o pe Azaliia Amineva, o rusoaică până atunci neînvinsă. Decizia a fost emisă de Asociația Internațională de Box (IBA), organizație cu legături financiare strânse cu Rusia, condusă de un fost pugilist prieten cu Vladimir Putin.
Când Khelif a intrat în competiția pentru o medalie la Jocurile Olimpice de la Paris, discuțiile despre eligibilitatea sa au escaladat, atrăgând reacții din întreaga lume. Personalități precum Elon Musk, prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, și scriitoarea J.K. Rowling au criticat vehement decizia, considerând-o nedreaptă pentru celelalte competitoare.
În acest context, Rusia a obținut ceea ce își dorea: un rol important la Jocurile Olimpice, în ciuda interdicțiilor inițiale.
În 2019, Comitetul Internațional Olimpic (CIO) a retras autoritatea IBA asupra boxului olimpic, din cauza acuzațiilor de corupție. CIO a preluat responsabilitatea de a decide eligibilitatea sportivelor pentru competițiile de box feminin de la Tokyo 2021 și Paris 2024.
Recent, CIO a acuzat Rusia că a provocat intenționat scandalul, utilizând cazul Khelif pentru a semăna discordie în lumea sportului. Christian Klaue, purtătorul de cuvânt al CIO, a declarat că „acest caz face parte dintr-o narațiune globală de perturbare.”
IBA a organizat luni o conferință de presă la Paris, în care a explicat motivele descalificării a două pugiliste, Khelif și taiwaneza Lin Yu-ting, ambele descalificate pentru teste de gen nereușite. Cu toate acestea, oficialii IBA nu au oferit detalii clare despre specificul testelor efectuate, invocând confidențialitatea medicală.
Președintele IBA, Umar Kremlev, l-a criticat pe președintele CIO, Thomas Bach, și a susținut că scopul său a fost protejarea sportivelor. În schimb, Bach a calificat scandalul drept „un război cultural motivat politic.”
Între timp, discuțiile s-au extins rapid, influențând și politica americană. La un recent eveniment de campanie, Donald Trump a afirmat, în mod eronat, că Khelif a fost un boxer de succes de sex masculin care a „făcut tranziția.”
Liderii CIO au respins credibilitatea testelor de gen efectuate de IBA, calificându-le drept ilegitime. De asemenea, BBC a raportat că nu a putut determina în ce constau exact aceste teste.
Chris Roberts, directorul executiv al IBA, a declarat că în „ambele cazuri” au fost găsiți cromozomi masculini XY. Cu toate acestea, Kremlev a sugerat că testele au vizat doar nivelurile de testosteron ale pugilistelor, care ar fi fost similare cu cele ale bărbaților, dar specifice și multor femei.
CIO și-a exprimat de-a lungul anilor îngrijorarea cu privire la legăturile IBA cu guvernul rus. Kremlev a devenit președinte al IBA la sfârșitul anului 2020 și a încheiat rapid o înțelegere cu Gazprom, furnizorul de energie controlat de statul rus, pentru a fi sponsor principal. De asemenea, a mutat o parte din operațiunile IBA în Rusia.
Oficialii ruși, inclusiv Dmitri Svișcev și Alexei Pușkov, au susținut public poziția lui Kremlev și au criticat CIO. Pușkov a subliniat sprijinul pentru Trump și a condamnat prezența „transgenderilor latenți” în conducerea CIO.
„Susținătorii lui Trump spun că el va pune capăt acestui lucru și va interzice bărbaților biologici să participe la sporturile feminine”, a declarat el, potrivit ziarului parlamentar oficial al Rusiei. „Ar fi frumos să-i dăm afară pe toți transgenderii latenți din conducerea CIO”, a adăugat politicianul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu