Minciuna și obiceiul românilor de a uita repede. Dumitru Borțun: Ipocrizia se învață în familie și la școală

"Avem o problemă cu memoria și cu recunoștința în România, suntem amnezici, pare că nu știm decât ce s-a întâmplat dimineața și nici atunci nu suntem siguri... De ce se uită atât de des în România?", l-a întrebat Ionuț Vulpescu pe prof. Dumitru Borțun, în podcastul Avangarda.

"Cred că e o problemă de sensibilitate. În funcție de intensitatea cu care trăiești un eveniment, intensitatea unui sentiment pe care îl ai față de un om, de asta depinde superficialitatea", a spus acesta.

"Ipocrizia se învață în familie"

"Sunt oameni care spun „Promit!” cu marea și sarea și după cinci minute au uitat. Uită! Și de ce? Pentru că nu reprezinți pentru ei ce crezi tu. Pentru ei ești ori un pion în scenariile lor, ori un mijloc prin care vor să își realizeze niște scopuri, nu ești o ființă umană dotată cu niște calități esențial umane, cum ar fi bunătate, generozitate, altruism, abnegație, adică dedicare pentru binele comun al cetății, toate lucrurile astea care ar putea să impresioneze și să îți facă ție un portret care să-l oblige. Orice cuvânt ți l-a spus trebuie să îl execute pentru că el ține la valorile alea. Or nici nu le vede, despre asta este vorba. Suntem puțini care încarnăm valori autentice și ceilalți se uită la noi ca la niște instrumente, nu ca la niște purtători de valori", a mai spus Dumitru Borțun.

"Ipocrizia se învață în familie, în primul rând, când părintele spune copilului: "Răspunde tu și spune că nu sunt acasă”. Copilul învață că se poate minți. Pe urmă se învață la școală.  Pe urmă, la școală, vede că învățătoarea sau profesorul predă altfel când are o inspecție, o asistență la ore. Și copilul vede și zice: "Aha! Dacă ești șmecher timp de o oră apoi stai liniștit tot anul, deci se poate”. Așa îi învățăm, să fie mincinoși, prefăcuți, impostori, să pretindă altceva decât sunt. La familie, la școală, iar la biserică nu mai zic, că se duc prea puțini la biserică, nu mai ajung", a spus Borțun.

"Interesele lui de adult șmecher îi spun să mintă"

Cât despre cei care te mint în față, dar nu te privesc în ochi, acesta a punctat: "Știți că în semiotica minciunii există și treaba asta. Pune mâna la gură cel care minte, instinctiv, pentru că știe că iese pe gură o minciună. Deci educația lui instinctiv primară, din prima copilărie, îi spune că a minți nu e bine și subconștientul lui îi spune că parcă ar opri-o, dar o zice, pentru că interesele lui actuale, de adult șmecher, dar descurcăreț, îi spun să mintă".

Citește și:

"Dacă un tânăr ascultă Mozart sau Debussy, nu mai poate asculta Florin Salam sau Costel Biju". Prof. Dumitru Borţun: Să vă povestesc ce mi-a zis o producătoare TV

"Citez din invitatul meu: „dacă un tânăr a citit Anna Karenina, nu se mai poate uita la Din dragoste, fiindcă nu mai găsește nimic relevant pentru el. Dacă asculta Mozart, Albinoni sau Debussy nu mai poate asculta Florin Salam, Costel Biju sau Tzancă Uraganu.” Sunt cuvintele dvs. Credeți totuși că tinerele generații nu pot trăi decât între aceste extrapolări? Nu găsim o normă, o medie, o cale de mijloc? Nu aveți ceva cu numele acelea, au și ei publicul lor. Problema este, totuși, aceea a drumului corect, între a citi și a nu ști să citești e o mare diferență", a punctat Ionuţ Vulpescu. 

"Știți ce mi-a povestit cineva chiar ieri? Cineva care e producătoare TV, la un post de televiziune, care face niște emisiuni la niște vedete acasă. Vedete, în sensul acesta.

Și la un moment dat era în casa uneia dintre ele, se uită în jur, nu găsește nimic, și vede o carte. O ia să se uite pe ea și apare aia, vedeta. Se uită la ea și zice: „Ce faci dragă, citești, ca oamenii bătrâni?” Ce părere aveți de percepția asta?", a replicat profesorul Borţun.  Citește mai departe>>

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News