Miniștrii s-ar fi întors de la Comisia Europeană cu un plan de creștere a taxelor. Măsurile din ordonanțele lui Ciolacu nu sunt suficiente. Explodează și facturile

Comisia Europeană cere eliminarea plafonării prețurilor la energie

La  Bruxelles, au avut loc mai multe întâlniri importante între miniştrii României şi experţii Comisie Europene. În principal, discuţia cea mai importantă a fost cea cu directorul care se ocupă de PNRR la nivel european şi s-a axat pe reforma fiscală, mai exact pe acele două ordonanţe de urgenţă - pe creşterea veniturilor şi reducerea cheltuielilor bugetare, potrivit Digi 24.

Pe de-o parte, creşterea veniturilor se va face, începând cu 1 octombrie, prin eliminarea unor facilităţi fiscale din construcţie, agricultură şi IT, prin creşterea unor taxe, prin introducerea unor noi taxe pe maşini şi case scumpe şi prin creşterea accizelor la tutun, alcool şi energie.

Pe de cealaltă parte, vorbim şi de reducerea cheltuielilor bugetare prin mai multe măsuri - reducerea numărului de secretari de stat, reducerea unor posturi vacante, reducerea unor funcţii de conducere.

În principal, impactul tuturor măsurilor, în 2024, va fi de aproximativ 39 de miliarde de lei. Cu toate acestea, necesarul pentru 2024 este în jur de 47 de miliarde de lei - aproximativ 15 miliarde de lei pentru pensiile de stat, odată cu noua reforma a pensiilor generale; peste 20 de miliarde de lei din reducerea deficitului bugetar; 10 miliarde de lei pentru costurile cu salariile, care vor creşte începând cu 1 ianuarie 2024.

Tocmai din această cauză, experţii Comisiei Europene nu au fost mulţumiţi, pentru că rămâne o gaură de aproximativ de 7 - 8 miliarde de lei. De aceea, în acest moment, există recomandarea ca, începând cu 1 ianuarie 2024, să fie eliminată plafonarea preţurilor la energie din România. Statul român a cheltuit peste 20 de miliarde de lei cu această plafonare, iar în acest moment preţurile pentru energie au scăzut semnificativ. De aceea, Comisia recomandă eliminarea acestor plafoane, pentru că astfel nu putem să ne încadrăm în ţină de deficit bugetar.

Ministrul Finanţelor a cerut o derogare la încadrarea în ţinta de deficit bugetar. Mai exact, nu o vom mai atinge pe cea de 4,4% din PIB anul acesta şi a cerut un alt calendar -  5,5% în 2023, 4,2% în 2024 şi 3% în 2025.

Miniştrii s-au întors de la Bruxelles cu planul de creştere a taxelor

Deşi au încercat să obțină păsuire, Comisia Europeană nu a fost convinsă şi a cerut României noi măsuri care să aducă bani la buget. Cele mai multe vor intra în vigoare de la 1 octombrie, iar altele de la 1 ianuarie.

Dacă iniţial vorbeau în coaliţie că multe dintre ele vor intra în vigoare în ianuarie 2024, vedem că lucrurile s-au schimbat din cauza lipsei banilor de la bugetul de stat. Încercând să obţină mai multe fonduri, multe dintre măsuri vor intra, de fapt, în vigoare de la 1 octombrie 2023.

Multe dintre facilităţile fiscale din zona de IT, agricultură, construcţii vor fi eliminate. Dacă ne uităm la creşterea taxelor pentru PFA-uri, şi aici vor fi modificări. Vor fi, de asemenea, creşteri de taxe pentru tichetele de masă şi voucherele de vacanţă.

Taxa pe cifra de afaceri pentru marile companii ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2024. O altă modificare este cea care priveşte salariul minim - Guvernul vrea să îl crească o dată de la 1 octombrie, şi încă o dată de la 1 ianuarie.

Toate aceste măsuri trebuie discutate în coaliție, în fața premierului şi, mai apoi, a spus Marcel Ciolacu, îşi va asuma direct răspunderea în Parlament. Practic, nu va mai exista nicio dezbatere, ci vor fi adoptate aşa cum vin de la Guvern, fără modificări.

Din informaţiile Digi 24, ar mai exista măsuri care urmează să fie introduse, pe lângă acestea, pentru că nu ar fi fost suficiente când au fost prezentate în faţa Comisiei şi nu ar aduce cu adevărat o reducere de cheltuieli la bugetul statului pe cât îşi dorea Guvernul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News