EXCLUSIV  Ministrul Barna Tanczos, fază tare pe Someș: Așa ar trebui să fie în toată Europa / video

An de an, în această zi, Organizația Meteorologică Mondială (OMM) și cele 193 de State și Teritorii ale sale sărbătoresc acest eveniment în jurul unei teme alese. Tema anului 2022 este: “Avertizări şi acţiuni timpurii. Informații hidrometeorologice și climatice pentru reducerea riscului de producere a dezastrelor”.

Sub egida acestei teme, în cadrul dezbaterii realizate de DC News TV, dedicată de altfel Zilei Mondiale a Meteorologiei, Barna Tanczos,  Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, a ținut să transmită un mesaj de solidaritate si responsabilitate în ceea ce privește protecția mediului și menținerea apelor cât mai curate posibil.

“Sunt exact în locul unde se întâlnesc Someșul și Tisa, se vede diferența de culoare a apei care vine din Someș. Din păcate acea apă conține destul de multe impurități, să nu spun poluanți, care vin din zona minieră din România.

Este o perioadă în care nu am avut inundații și nu se vede nici un deșeu, nici un PET, nici o sticlă în acest râu superb. Așa ar trebui să ne păstrăm toate râurile, toate apele curgătoare, toate lacurile, nu doar in România, ci în toată Europa. La mulți ani încă o dată, și mult succes în activitatea pe care o desfășurați“, a încheiat Ministrul Mediului, Barna Tanczos.

Ziua Mondială a Meteorologiei 2022: 23 martie 2022

Ca urmare a schimbărilor climatice, extremele în ceea ce privește vremea, clima și apa își măresc frecvența și intensitatea în multe părți ale lumii. Mai mult ca oricând, oamenii sunt expuși, într-un număr din ce în ce mai mare, multiplelor pericole asociate, care evoluează ele însele ca urmare a creșterii populației, urbanizării și degradării mediului.

Prognozele despre cum va fi vremea nu mai sunt suficiente. Prognozele bazate pe impact care informează publicul despre ceea ce va provoca vremea sunt vitale pentru a salva vieți și bunuri. Cu toate acestea, una din trei persoane nu este încă protejată în mod adecvat de sistemele de avertizare timpurie.

O mai bună coordonare între serviciile meteorologice și hidrologice naționale, autoritățile care se ocupă de gestionarea dezastrelor și agențiile de dezvoltare este fundamentală pentru ca prevenţia, pregătirea şi răspunsul să aibă o calitate superioară.

COVID-19 a complicat provocările cu care se confruntă societatea și a slăbit mecanismele de adaptare. Pandemia a evidențiat, de asemenea, că, în lumea noastră interconectată, trebuie să adoptăm o abordare multi-hazard transfrontalieră pentru a face progrese către obiectivele globale privind acțiunea climatică, reducerea riscului de dezastre și dezvoltarea durabilă.

A fi pregătit și a avea capacitatea de a acționa la momentul potrivit, la locul potrivit, poate salva multe vieți și poate proteja mijloacele de trai ale comunităților de pretutindeni, atât acum, cât și în viitor.

Ziua Mondială a Meteorologiei din acest an, sărbătorită astăzi, 23 martie 2022, are, așadar, tema “Avertizări și Acțiuni Timpurii: Informații hidrometeorologice și climatice pentru reducerea riscului de dezastre” și subliniază importanța vitală a informațiilor hidrometeorologice și climatice pentru reducerea riscului de dezastre.

VEZI ȘI: Dincolo de statisticile negre, există speranţă. Sistemele îmbunătăţite multi-hazard de avertizare timpurie au condus la o reducere semnificativă a mortalităţii

Simplu spus, niciodată nu ne-am descurcat mai bine în ceea ce priveşte salvarea de vieţi omeneşti. Supercomputerele şi tehnologia satelitară au facilitat progrese uriaşe în capacitatea de a elabora prognoze şi în apariţia de noi servicii orientate către utilizator, fundamentate de decenii dedicate cercetării. În prezent, inteligenţa artificială a devenit complementară inventivităţii omului. Coordonarea la nivel internaţional, regional şi naţional este mai strânsă, fiind dublată de mobilizarea activă a comunităţilor. Alertele emise în reţelele de telefonie mobilă si aplicaţiile de prezentare a stării vremii ajung până în comunităţile cele mai izolate.     

La nivel global, numărul deceselor datorate fenomenelor meteorologice şi conexe este în scădere continuă în ultimele decenii – de la o medie de peste 50 000 pe an în deceniul al optulea al secolului trecut, la mai puţin de 20 000 în al doilea deceniu al secolului nostru. În anii ’70 şi ’80, au fost, în medie, 170 de astfel de decese zilnic din cauze conexe fenomenelor meteorologice, iar în anii ’90, media  a scăzut cu o treime, la 90 pe zi şi la 40 pe zi după anul 2010.   

Totusi, chiar şi o singură viaţă pierdută e prea mult şi, în acest sens, poate fi făcut mult mai mult. Din pacate, doar în 40% dintre Ţările Membre OMM funcţionează Sisteme de Avertizare Timpurie Multi-Hazard.

Există lipsuri mari în şirurile de date meteorologice observaţionale, mai ales în Africa şi în Ţările Insulare Mici În Curs De Dezvoltare. În Africa, în anul 2019, doar 26% dintre staţiile meteorologice care au transmis date au îndeplinit standardele OMM. Având în vedere că un lanţ este atât de puternic pe cât este de puternică veriga cea mai slabă a lanţului, aceste lipsuri reprezintă un risc din punctul de vedere al preciziei avertizărilor timpurii, la nivel local şi global.

Sistemul Global de Alertă Multi-Hazard (GMAS) al OMM încearcă să fie la înălţimea provocărilor, oferind o disponibilitate mai mare a avertizărilor şi informaţiilor oficiale transmise de către Centrul pentru Informaţii despre Vremea Severă al OMM şi sprijinind acţiunile timpurii.

GMAS încearcă să valorifice şi să îmbunătăţească sistemele naţionale de avertizare timpurie pentru alertarea autorităţilor, să îmbunătăţească pregătirea, să crească investiţiile şi să amplifice cooperarea trans-frontalieră. GMAS cuprinde aşa-numitul Protocol Comun de Alertare – avertizări automatizate şi standardizate care vizează toate tipurile de hazarde, intenţia fiind ca acestea să poată fi utilizate de către întreaga mass-media, care să comunice elemente cheie cum sunt: Ce este aceasta? Unde se întâmplă? Cât de curând se întâmplă? Cât de gravă este situaţia? Ce ar trebui să facă oamenii?

Experienţa demonstrează că simbolurile de avertizare directe şi codurile de culoare (de ex. roşu, portocaliu, verde) sunt foarte eficiente. Urmând această logică, cicloanele tropicale şi furtunile primesc nume din motive de siguranţă publică, nu pentru amuzament.

GMAS nu va reinventa roata, ci va oferi un cadru pentru întărirea capacităţii de avertizare existente şi pentru acoperirea lipsurilor menţionate.

GMAS îşi desfăşoară activitatea având la bază iniţiativele OMM care abordează pericolele majore la adresa vieţii oamenilor şi a bunurilor lor materiale, printre care: cicloanele tropicale, valurile de furtună care acoperă zonele costiere, inundaţiile, viiturile, seceta şi valurile de căldură. Majoritatea programelor OMM în derulare în zilele noastre au adoptat filosofia Avertizări şi Acţiuni Timpurii.

Milioane de oameni se află sub riscul, care poate fi prevenit, al decesului sau îmbolnăvirii din cauza căldurii extreme. Reţeaua Globală de Informaţii despre Influenţa Căldurii Extreme Asupra Sănătăţii sporeşte conştientizarea şi capacitatea de a manageria mai bine şi de a se adapta la riscurile implicate de vremea periculos de caldă, într-o climă în schimbare.

Progresele realizate de către climatologie ca ştiinţă se materializează în aceea că, în prezent, putem prognoza cu o anticipaţie de şase luni fenomene cum sunt El Niño şi La Niña, care au un impact major asupra evoluţiei temperaturii, precipitaţiilor şi furtunilor în diferite părţi ale lumii. Au fost făcuţi paşi importanţi înainte inclusiv la scări de timp sub-lunare - o durată care se află între utilizarea de rutină a prognozelor meteorologice şi prognozele sezoniere mai recente, foarte utile atunci când sunt luate decizii de management. Estimările sezoniere şi sub-sezoniere la nivel internaţional, regional şi naţional reprezintă o unealtă esenţială în managementul planificării riscurilor. Aceste estimări au rolul de a informa decidenţii din sectoare sensibile la climă, aşa cum sunt: agricultura (ce şi când să se planteze etc.), sănătatea (bolile care au ca vector de răspândire apa, bolile legate de căldura excesivă) şi managementul apei (prea multă sau prea puţină).

Comunitatea OMM accelerează furnizarea de servicii de avertizare timpurie prietenoase cu utilizatorii în domeniile calităţii aerului, radiaţiilor ultraviolete şi a hazardelor din mediu, inclusiv furtunile de nisip şi de praf. 

Există un sistem internaţional de avertizare a producerii valurilor de tip tsunami şi de diminuare a efectelor acestora, care încearcă să reducă impactul catastrofal al acestui hazard costier, care a ucis mai mult de un sfert de milion de oameni în ultimii 100 de ani. Valul tsunami din Tonga a evidenţiat importanţa investiţiilor în sistemele de avertizare timpurie, într-o infrastructură rezilientă şi în sporirea cooperării internaţionale menite să reducă riscurile implicate de producerea valurilor tsunami.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News