Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, a vorbit, luni, despre schimbările climatice și utilizarea Inteligenţei Artificiale pentru prognozele meteo.
Citește și - Ziua Mondială a Apei şi Zilua Mondială a Meteorologiei, organizate luni, la sediul ANM
Declarațiile au fost făcute, la evenimentul dedicat Zilei Mondiale a Apei şi Zilei Mondiale a Meteorologiei, la sediul ANM, organizat sub patronajul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).
”Trebuie să ne facem planuri îndrăzneţe pentru viitor (...) Atunci când discutăm despre vreme, despre climă sau despre apă, aproape că vorbeşti despre un lucru singular. Şi chiar dacă tema acestui an pentru Ziua Mondială Apei este legată de conservarea gheţarilor, iar la meteorologie de avertizări, timpuri eficiente, cred că sunt multe chestiuni despre care putem să vorbim şi noi în România, chiar dacă n-avem foarte mulţi gheţari. Despre apă am putea vorbi zile în şir, pentru că schimbările climatice ne afectează deja într-un mod semnificativ, fie că discutăm despre secetă, fie că discutăm despre deşertificare. Dacă vorbim despre lipsa apei în regiuni, cu săptămânile sau cu lunile, sau dacă vorbim despre inundaţii, fenomene meteo extreme şi schimbări climatice, în general, sunt teme aproape inepuizabile.
Este un motiv în plus să mă bucur de calitatea muncii pe care colegii mei o fac în fiecare zi, să mă bucur de faptul că instituţiile noastre colaborează foarte bine şi ANM, dacă tot ne găzduieşte astăzi trebuie lăudat atunci când e cazul. Trebuie să spun că e una dintre instituţiile din coordonarea Ministerului Mediului pe care ne bazăm foarte mult şi care funcţionează aşa cum trebuie”, a spus Mircea Fechet.
Foto - Crișan Andreescu
”Întotdeauna sunt lucruri pe care le putem îmbunătăţi, înţelegând faptul că munca omului nu poate fi niciodată înlocuită cu nimic. Ceea ce aş adăuga este faptul că discutăm din ce în ce mai des în ultima perioadă de folosirea Inteligenţei Artificiale, discutăm despre super-computere cu o capacitate de modelare, de gestionare a unor cantităţi enorme de informaţii în timp real. Discutăm despre cum aceste lucruri ar putea să vină în sprijinul unor avertizări timpurii, cu acurateţe mai mare în sprijinul colegilor care determină prognoze legate de apă şi aşa mai departe. M-aş bucura la anul când ne vom întâlni, cine ştie în ce formulă, să putem să discutăm şi despre modul în care digitalizarea, Inteligenţa Artificială, capacitatea de procesare mare, analiza Big data, cum spun specialiştii, şi toate aceste lucruri extrem de actuale participă la modul în care colegii noştri îşi fac datoria, cu multă dedicare şi cu multă pasiune”, a subliniat Mircea Fechet.
Pe 23 martie sărbătorim Ziua Mondială a Meteorologiei, ce aniversează înființarea Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) în 1950, creată pentru schimbul de informații meteorologice între țări.
Meteorologia este o ramură a științelor atmosferice (care include chimia și fizica atmosferei), axată în principal pe prognoza meteo. Studiul meteorologiei datează de milenii, deși progresele semnificative în domeniul meteorologiei nu au început decât în secolul al XVIII-lea.
Termenul de meteorologie a fost utilizat pentru prima dată în anul 340 î.Hr. în cartea Meteorologica a filosofului grec Aristotel, considerat întemeietorul meteorologiei.
Aristotel a creat acest cuvânt din termenul grecesc "meteoron", ce înseamnă "un lucru la înălțime". Aristotel l-a utilizat pentru a se referi la fenomenele naturale de pe cer. În această carte, el descrie modelele de bază ale ploii și ale mișcării soarelui.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News