• Ministrul ”Trăsnoiu” insistă. După ce le-a spus românilor să meargă la cumpărături cu burta plină, acum îi acuză că aruncă prea multă mâncare. Calcule din vremea lui Ceaușescu

Ministrul Agriculturii le spune românilor că soluția la prețurile uriașe la produsele alimentare este să cumpere mai puțin, mergând cu burta plină la cumpărături. Așa consideră ministrul Adrian Chesnoiu că rezolvă problema, în calitate de responsabil pe această zonă. 

Astăzi, a dus sfatul mai departe, vorbind despre risipă alimentară. El susține că au ajuns la gunoi în 2021 nu mai puțin de două miliarde de kilograme de alimente. Dacă, prin absurd, am accepta că am fi 20 de milioane de locuitori, ar însemna că fiecare dintre noi am aruncat 100 de kilograme de mâncare pe an la gunoi, de la bebelușul de o lună până la bătrânica de la sat. Mergând mai departe, ne dăm seama că ministrul susține că 8 kilograme de alimente pe lună ar fi ajuns la gunoi de la o singură persoană, asta dacă- insistăm - am fi 20 de milioane. Unde punem că suntem undeva la 15 milioane, din care mare parte reprezintă populația în vârstă, iar un procent reprezentativ este dat de copii? Desigur, dacă luăm în calcul întregul gunoi menajer, poate așa o fi, ”dacă punem cojile de pepene, cojile de cartofi și cotoarele de măr la risipă alimentară” după cum remarcă jurnalistul Val Vâlcu. 

Și totuși, se pare că soluția Guvernului, într-o economie de consum, este ca românul să se protejeze singur, așa cum poate. 

”Întotdeauna îmi ascult instinctele. În primul rând, chiar dacă a generat o oarecare rumoare, este de datoria noastră să înţelegem că risipa alimentară este o problemă la nivel global. Ceea ce v-am spus că aplic pe propria persoană vine ca urmare a recomandărilor FAO, o Organizaţie a Naţiunilor Unite care pe anumite segmente de activitate face anumite recomandări, studii, cercetări ştiinţifice şi este extrem de important să înţelegem cu toţii că risipa alimentară este poate unul dintre cei mai mari adversari ai propriei persoane, pentru că în România, în anul 2021, s-au aruncat la gunoi cel puţin două miliarde de kilograme de alimente. Dacă transformăm această cantitate în bani o să ne dăm seama câţi bani aruncăm la gunoi, doar pentru simplul fapt că trebuie să fim mai atenţi şi mai echilibraţi în momentul în care ne facem cumpărăturile. Acesta a fost şi contextul integral al declaraţiilor mele. Evident că doar o părticică din declaraţia mea a fost prezentată public şi dacă vreţi să îmi urmaţi sfatul, vă încurajez încă o dată să o faceţi, pentru că vă asigur că va da roade, şi nu o spun numai eu, ci şi specialiştii în domeniu”, a declarat astăzi ministrul Chesnoiu.

Întrebat ce a făcut pentru a stabiliza prețurile alimentelor, ministrul Chesnoiu a răspuns că a dat mai mulți bani fermierilor - ”am venit cu pachete de sprijin financiar către producătorii din sectorul zootehnic (...). Toate aceste pachete de sprijin, în valoare totală de 500 de milioane de euro din bugetul Ministerului Agriculturii, au acest scop: de a menţine în activitate producătorii agricoli, astfel încât eventuala dispariţie a lor din activitate să nu genereze o presiune şi mai mare asupra nivelul de asigurare cu alimente a populaţiei”. Desigur, ne bucură susținerea producției interne, dar prețurile la raft nu scad, ci cresc, iar pe omul de rând cum îl ajută asta? Ah, că primesc o parte 4 lei/zi? Cum ajută asta restul populației? 

Punem cojile de pepene, de cartofi, de ou? Cotoarele de mere? 

Jurnalistul Val Vâlcu este de părere că ministrul Chesnoiu ar fi de fapt ”ministrul Trăsnoiu” prin prisma declarațiilor controversate pe care le face. ”Recunoaștem, se aruncă mâncare, acesta este supermarketul, te face să cumperi, iei mai mult decât îți trebuie, se strică în frigider, în cămară, nu-ți place, arunci. Bine, aceasta este societatea de consum pe care se bazează economia românească. Dar totuși, să spunem că fiecare român aruncă atât de multă mâncare, la fiecare 3 zile și jumătate câte un kilogram de mâncare... nu mai vorbim că scădem bebelușii, că avem împărțirea urban - rural, unde în rural nu prea se aruncă mâncare. Am ajunge, în cele din urmă, la 1 kilogram de mâncare/zi aruncată de om. Nu ne referim la cojile de pepene! Aici punem și cojile de cartofi și cotoarele de mere? Nu punem resturile alimentare, că nu mănânci coaja de la ou sau de la pepene. Calculul acesta e ușor... exagerat. Nu putem ieși chit pe chit în comerț, că atunci mergem pe rație. Sunt calcule ridicole din vremea lui Ceaușescu!” spune jurnalistul. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News