Drumul spre Sâmbăta de Sus poate părea întortocheat, dar nimic nu se compară cu locul în care a trăit câțiva ani Arsenie Boca. Este o liniște venită parcă din altă lume și nici vorbă ca oamenii să se calce în picioare ca la Prislop.
Pe drumul dinspre Sibiu spre Brașov se află Sâmbăta de Jos, localitate din care turistul poate ajunge la Mânăstirea Brâncoveanu, acolo a fost stareț, timp de patru ani, părintele Arsenie Boca, considerat de mulți români "Sfântul Ardealului".
Acolo se află și o fântână denumită "Izvorul Tămăduirii", despre care călugării spun că este mai veche decât mânăstirea. În partea din spate se află un drum care duce spre poalele munților din Masivul Făgăraș, spre un alt "izvor al tămăduirii".
Mulți oameni nu știu de "izbvorul tămăduirii", miracolul care a rămas de pe urma lui Arsenie Boca. Și pentru că drumul către această minune nu este ușor, am întrebat un turist în vârstă: încontro? Omul a dat din umeri și a spus - puțin surprins - că am greșit locul; că izvorul nu este în Sâmbăta de Sus... ci Mănăstirea Prislop. Chiar și așa, fără prea multe indicatoare, izvorul poate fi găsit și este la aproximativ 20 de minute de mers pe jos de Mănăstirea Brâncoveanu.
La locul în care apa nu-și schimbă proprietățile, la fel ca agheasma vin oameni din toate colțurile țării. Nu este prea mare înghesuială pentru că oamenii nu știu de izvor, dar sunt români care vin cu portbagajul plin cu sticle de 5 litri pentru a lua minunea acasă. Alții, care nu vin pregătiți cu sticle, preferă să se spele cu apa pe față și să spună o rugăciune. Sau să-și facă o fotografie.
Mănăstirea Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus - biserica cea veche
Biserica cea veche de la Mănăstirea Brâncoveanu te surprinde dinainte de a-i trece pragul. Pictura din pridvorul bisericii cuprinde scene din Vechiul Testament, precum și Judecata de apoi, Raiul și Iadul. Pe perete scrie - în dreptul unor omuleți care ard în Iad - curvă, hoț, vrăjitor și alte cuvinte care pe mulți i-ar putea frapa, dar care reamintesc de păcatele lumești.
Portretul Regelui Mihai în biserică
La Sâmbăta de Sus, în biserica veche a mănăstirii, exista unul dintre foarte puținele portrete al regelui Mihai I al Romaniei într-un lăcaș de cult.
Chilia lui Arsenie Boca
Tot la Sâmbata de Sus se află și chilia părintelui Arsenie Boca, doar că puțini se încumetă să ajungă până acolo. Dacă nu ești prieten al muntelui, nu ai echipament corespunzător și nici nu dispui de câteva ore de mers pe jos, mai bine nu te încumeți până acolo.
Săpată în stânca muntelui, deasupra unei prăpastii adânci de peste o sută de metri, altarul părintelui pare că pluteşte la graniţa dintre cer şi pământ. În amintirea Sfântului Ardealului, credincioşii aduc flori, aprind lumânări şi se roagă la chilia din sălbăticie.
105 ani de la nașterea lui Arsenie Boca
Și astăzi când se împlinesc 105 ani de la nașterea lui Arsenie Boca, oamenii merg atât la Sâmbăta de Sus, cât și la Prislop.
La 29 septmebrie 1910, în Vața de Sus, în judeţul Hunedoara, se năştea Zian Boca, fiul lui Iosif Boca şi al Cristinei. 19 ani mai târziu, în curtea Liceului „Avram Iancu", din Brad, şeful de promoţie al absolvenţilor din acel an, acelaşi Zian Boca, planta, în cadru festiv, un gorun ce avea să se numească, prin hotărîrea tuturor, „Gorunul lui Zian". Îi uimește pe toți prin frumusețea sa sufletească și asceza sa. Rămas orfan de tată, despre care spunea că l-a bătut "ca să nu mai pierd timpul", tânărul Boca mărturisește că avea înclinații spre „științele pozitive". Ar fi vrut să urmeze studiile pentru aviație, dar, din cauza sărăciei, a renunțat.
[citeste si]
În 1929 s-a înscris la Academia Teologică din Sibiu. După absolvirea Academiei din Sibiu, Mitropolitul Nicolae Bălan îl trimite, cu bursă, la Școala de Belle Arte din Bucureşti, pentru a se pregăti ca pictor bisericesc. Tot aici va urma şi studii de medicină, dezvoltând o pasiune pentru ştiinţe, ce-l va cuceri până la moarte. Încă din timpul studenției i se spunea "Sfântul".
Hirotonit diacon în 1935, iar în 1938 termină Belle Arte. Anul următor este trimis de mitropolitul Nicolae Bălan în Sfântul Munte Athos, pentru a deprinde viața călugărească.
În 1942 este ridicat la treapta preoțească și numit stareț al Mânăstirii Brâncoveanu pe care o renovează schimbându-i înfățișarea.
Este arestat, pentru prima dată, sub suspiciunea de legături cu legionarii, în 1945. Dar este eliberat în absența unor dovezi clare. În mai 1948, este din nou arestat și anchetat, pentru vina de a-i fi ajutat creștinește cu hrană pe luptătorii anticomuniști din Munții Făgărașului. Pentru aceste bănuieli, cât și datorită notorietății sale printre credincioșii creștini, este schingiuit o lună și jumătate, silit să dea repetate declarații, fiind apoi eliberat.
Mitropolitul Nicolae Bălan îl strămută de la Sîmbăta la Mănăstirea Prislop în noiembrie 1948, pentru a-l proteja. Securitatea continuă să îl hărțuiască, iar la 10 ianuarie 1951 este arestat din nou și dus la Ocnele Mari.
Datorită influenței pozitive asupra deținuților, este trimis la șantierul Poarta Albă din cadrul șantierului deschis de regimul comunist pentru Canalul Dunăre Marea Neagră.
A fost înmormântat, după dorința proprie, la mănăstirea Prislop, la 4 decembrie 1989, prorocind că aici va fi loc de pelerinaj.
SURSA FOTO: DC NEWS.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu