EXCLUSIV  MINUTA CCR conflict președinte - premier, fake news. De unde a pornit controversa

În minuta CCR nu apare nicio informație despre necesitatea prezentării Guvernului Dăncilă pentru un vot de validare în Parlament. Vinovați pentru această confuzie sunt și judecătorii CCR care ar fi trebuit să explice decizia luată în ceea ce privește conflictul dintre premier și președinte. Nu este suficient să fie publicate comunicate de presă cu termeni specializați.

Judecătorii ar trebui să explice hotărârile pe care le iau. De altfel, întâi ar trebui să existe motivarea, iar apoi să fie dată decizia cu atât mai mult cu cât vorbim de decizii fundamentale pentru funcționarea statului. 

Ideală ar fi organizarea unei conferințe de presă, astfel încât, din întrebările jurnaliștilor, societatea să înțeleagă fundamentul hotărârii respective, doar că instituția nu are purtător de cuvânt.

MINUTA CCR conflict premier - președinte:

I. În ziua de 18 septembrie 2019, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.a) teza întâi din Constituţie şi al art.11 alin.(1) lit.A.a) şi art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere, în cadrul controlului anterior promulgării, următoarele obiecţii de neconstituţionalitate:

A. Obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.I pct.28 din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.83/2016 privind unele măsuri de eficientizare a implementării proiectelor de infrastructură de transport, unele măsuri în domeniul transporturilor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi a legii în ansamblul său, obiecţie formulată de 68 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal;

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.28 din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.83/2016 privind unele măsuri de eficientizare a implementării proiectelor de infrastructură de transport, unele măsuri în domeniul transporturilor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi legea în ansamblul său sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României.

B. Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul ordinii şi siguranţei publice, obiecţie formulată de 94 de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Uniunii Salvaţi România şi Partidului Naţional Liberal;

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi în ceea ce priveşte dispoziţiile art.II pct.8 [cu referire la art.321 alin.(5), art.322 alin.(1) lit.a) şi b), art.323 alin.(1) lit.a) şi alin.(2), art.324 alin.(1) lit.a) şi b), art.329 alin.(2) şi (4) şi art.3212 din Legea nr.218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române], art.II pct.16 [cu referire la art.392 alin.(1) lit.b) şi alin.(2) lit.a) din Legea nr.218/2002], şi art.III pct. 4 [cu referire la art.271 alin.(5), art.272 alin.(1) lit.a) şi b), art.273 alin.(1) lit.a) şi alin.(2) şi art.274 alin.(1) lit.a) şi b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române] şi cu majoritate de voturi în ceea ce priveşte art.II pct.12 (cu referire la art.351 din Legea nr.218/2002) din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice:

a respins obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.II pct.8 [cu referire la art.321 alin.(5), art.322 alin.(1) lit.a) şi b), art. 323 alin.(1) lit.a) şi alin.(2), art.324 alin.(1) lit.a) şi b), art.329 alin.(2) şi (4) şi art.3212 din Legea nr.218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române], art.II pct.12 (cu referire la art.351 din Legea nr.218/2002), art.II pct.16 [cu referire la art.392 alin.(1) lit.b) şi alin.(2) lit.a) din Legea nr.218/2002], şi art.III pct. 4 [cu referire la art.271 alin.(5), art.272 alin.(1) lit.a) şi b), art.273 alin.(1) lit.a) şi alin.(2) şi art.274 alin.(1) lit.a) şi b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române] din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României.

C. Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, obiecţie formulată de Preşedintele României;

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor este constituţională în raport cu criticile formulate.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României.

II. În aceeaşi zi, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul dispoziţiilor art.146 lit.e) din Constituţie şi ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum şi ale art.34, art.35 şi art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre primul-ministru, pe de o parte şi Preşedintele României, pe de altă parte, cerere formulată de primul-ministru.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi cu privire la pct.1,2 şi 3 şi cu unanimitate cu privire la pct.4, a decis:

1. Admite cererea şi constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, determinat de refuzul revocării unor miniştri, la propunerea primului-ministru, potrivit art.85 alin.(2) din Constituţia României, republicată, precum şi de refuzul tacit al Preşedintelui României de a numi miniştri interimari, la propunerea primului-ministru, potrivit art.107 alin.(3) din Constituţia României, republicată.

2. Preşedintele României urmează să emită de îndată decretele de revocare a miniştrilor, solicitate de primul-ministru prin adresele nr.5/5321 şi nr.5/5324 din 26 august 2019, precum şi decretele de desemnare a miniştrilor interimari propuşi prin adresele nr.5/5362, nr.5/5363 şi nr.5/5364 din 27 august 2019;

3. Preşedintele României urmează să răspundă, de îndată, în scris şi motivat, cu privire la refuzul propunerilor de numire în funcţia de ministru titular, înaintate de primul-ministru prin adresele nr.5/5321, nr.5/5322, nr.5/5323, nr.5/5324, nr.5/5325 din 26 august 2019.

4. Constată că nu există conflict juridic de natură constituţională între primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, generat de refuzul Preşedintelui de a numi miniştrii titulari propuşi de primul-ministru prin adresele nr.5/5321, nr.5/5322, nr.5/5323, nr.5/5324 şi nr.5/5325 din 26 august 2019.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, primului-ministru şi Preşedintelui României şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

III. Cu privire la sesizările de neconstituţionalitate referitoare la:

- Legea pentru modificarea Legii nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, obiec-ţie formulată de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Uniunii Salvaţi România;

- Legea privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul protecţiei mediului, obiecţie formulată de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Uniunii Salvaţi România;

- Legea privind modificarea şi completarea articolului 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului, obiecţie for-mulată de senatori aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţi-onal Liberal şi Uniunii Salvaţi România;

- Hotărârea Parlamentului României nr.17/2019 pentru numirea unui vice-preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, membru în Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Regle-mentare în Domeniul Energiei, sesizare formulată de Grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi România din Camera Deputaţilor, Curtea Constituţională a dispus amânarea dezbaterilor, pentru data de 9 octombrie 2019.

- Argumentele reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News