Temele ascunse în campania electorală

Am rezumat, aici, sloganurile electorale ale campaniei pentru parlamentul electoral. Mi s-a părut interesant acest joc de cuvinte pentru că reflectă, după părerea mea, un decalaj mai puțin analizat existent  între România și Uniunea Europeană. Suntem foarte preocupați de decalajele economice și încercăm din răsputeri să atingem parametrii convergenței reale, ne sperie decalajul de democrație și tot ceea ce ni se prezintă în celebrele MCV-uri dar acordăm prea puțină atenție decalajului de conștientizare la nivelul clasei politice a importanței de a fi stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

Participarea în PE, act de prezență pasivă

    Impresia mea este că nici acum, după șapte ani de la aderare, politicienii români nu conștientizeză  faptul că nu mai sunt niște extracomunitari oarercare ci comunitari sută la sută, cu dreptul de a genera opinii de anvergură europeană,de a contra cu argumente inițiative opuse intereselor noastre, de a se implica și participa la luarea deciziilor în cele mai importante instituții europene. Nu s-a înțeles că participarea la Parlamentul European nu este un act de prezență pasivă, ci una dintre cele mai importante oportunități pe care România le are de mai bine de un secol de a deveni un actor activ pe scena politicii internaționale. Recenta campanie electorală îmi întărește această impresia, mai ales prin comparație cu campaniile similare din alte țări membre.

Subordonare deplină față de directivele europene

Ce se observă din modul cum se desfășoară până în prezent campania de la noi? În primul rând, o atitudine de entuziasm și chiar de beatitudine față de ceea ce reprezintă UE și de recunoștință  pioasă față de rolul ei de ” salvator” al României. Mai mult, o subordonare conceptuală deplină față de politicile și directivele comunitare, considerate integral benefice pentru oricare dintre români. Nu există nicio reacție de critică sau cel puțin de analiză a efectelor perverse pe care politicile comunitare le au sau le pot avea asupra economiei și societății românești.

 În al doilea rând,  o reducere  rudimentară a raporturilor noastre cu UE doar la aspectele mercantile ale procesului de accesare a fondurilor comunitare. Sunt aproape total ignorate alte posibile avantaje ale aderării cum ar fi accesul concurențional al produselor  românești pe piața unică, transferul de valori politice, comportamente economice și culturale europene și, mai ales, oportunitatea promovării unor puncte de vedere românești în elaborarea politicilor europene cu impact major asupra economiei noastre, ca de exemplu, politica bugetar/fiscală.

Traian Băsescu a stabilit temele de campanie pentru alegerile euro-parlamentare

Promovare cu gândăcei și pajiști

 În al treilea rând, o viziune idilico-romantică asupra modului și mijloacelor de a promova România și de a-i ameliora imaginea. Nu se prezintă proiecte și strategii moderne și eficiente de promovare, ci doar elemente ale unui tip de propagandă ce pare că își are originea în Semănătorismul de la începutul secolului XX. Nu numai că se face apel la hărnicia, inteligența sau ospitalitatea românilor dar și la eco-peisagistică, unul dintre candidați declarând senin că vrea să devină europarlamentar pentru a le spune viitorilor săi colegi că România are pajiști verzi în care încă mai trăiesc gândăcei.

Prima dezbatere a candidaților la șefia CE. Vezi cine a câștigat

Acordul de liber schimb nu va aduce bunăstare

Pentru a avea o imagine asupra decalajului de conștientizare  dintre  România și alte țări membre referitor la rolul europarlamentarului,  am să relatez doar un aspect al modului cum s-a orientat în ultimile zile campania în Germania.Tema de cel mai evident interes a fost următoarea: ” Este un acord de liber schimb sinonim cu bunăstarea ?”. Dezbaterile scot în evidență poziția diferitelor partide față de unul dintre cele mai importante evenimente la nivelu UE, acordul de liber schimb între SUA și UE.

  Privit în marea majoritate a cazurilor de către oficialii europeni  ca un pas major în consolidarea raporturilor dintre cele două entități și ca pe un mijloc esențial de ridicare a puterii economice occidentale și, implicit a standardului de viață al cetățenilor europenei, candidații germani nu ezită să aibă opinii diferite și să le argumenteze cu date și elemente de analiză aprofundată. Astfel, studiul pus la dispoziție de gruparea de analiză economică ” Attac Deutschland” atrage atenția că acordul va avea efecte minime asupra standardului de viață căci, conform Comisiei Europene , acordul va genera doar o creștere economică de 0,5% la nivel UE, adică un spor de 545 euro pe familie, dar pe o perioadă de 10-15 ani. Concluzia este dezamăgitoare : acordul va aduce, în condiții de creștere economică doar un spor de 54 de euro pe an/familie.

Favorizează marile companii

Candidații la europarlamentare germane au adus în discuție și studiul fundației ”Bertelsmann Stiftung”, intitulat  ” Sustainable Governance Indicators” publicat la 4 aprilie ac. Care arată ca acordul de liber schimb nu va determina o creștere economică mai mare de 0,2-0,3% la nivelul fiecărei țări membre ceea ce va duce la o creștere în viitorii 10-15 ani de doar 0,02-0,03% a venitului pe cap de cetățean european. Interesant este faptul că s-a pus în discuție de către unul dintre candidați, Stefen Stierle, următoarea ideie cuprinsă în studiul mai sus citat. ” Marile societăți germane delocalizează producția lor în România pentrucă salariile sunt mai mici, vând produsele lor în Franța sau în Suedia pentrucă salariile sunt mai mari și își declară profitul în Irlanda pentrucă impozitele sunt mai convenabile. Iată cum, sistemul favorizează doar marile companii”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News