• Mircea Coșea, devastator: Faliment sigur. Ne ducem de râpă, trăim pe datorie!

”Ne va duce de râpă”

”Noi am distrus trecutul așa cum era și ne-am mulțumit cu o anumită stare, care înseamnă, până la urmă, un faliment sigur. Cum îl putem vedea? Eu sunt cu economia și vă dau un indicator, vă dau un indicator care arată situația în care ne aflăm și care ne va duce de râpă: balanța comercială, care arată că suntem o țară care nu producem cât mâncăm, cât ne îmbrăcăm, cât utilizăm și că trăim pe datorie. Dezvoltarea ar fi fost bazată pe un concept clasic de vreo 200 și ceva de ani, dezvoltarea prin noi înșine - că vorbim despre liberali acum - înseamnă preluarea la un nivel cât mai avansat de productivitate și eficiență a resurselor pe care le ai. Asta e economia până la urmă. România are resurse? Sigur că are resurse. Le prelucrează? Nu le prelucrează, nu.

”Trei caracteristici de țară colonială”

România a ajuns o țară subdezvoltată pentru că ea are trei caracteristici care o clasează în situația țărilor coloniale: are foarte puțin capital național, nu-și prelucrează în țară produsele proprii, relațiile comerciale depășesc 70%. Așa cum erau coloniile înainte, așa suntem noi acum. (...) Poziția noastră este aceeași, noi nu ne putem lupta. Cu ce arme te duci la Bruxelles să te bați pentru mai mulți bani? N-ai nicio armă! Ești o țară importatoare, care o structură economică de subcontractare, adică trăiește din comenzile altora. (...)

Dezvoltarea în România e o idee care ar trebui să se bazeze pe conceptele secolului trecut, nu actual. De ce? Pentru că noi suntem în urmă cu un secol, autostrăzile s-au făcut în lumea asta în secolul trecut, școlile s-au dezvoltat în secolul trecut, spitalele la fel. Noi acum zicem că astea sunt priorități, nu sunt priorități. Prioritatea noastră este schimbarea structurii economice, adică trecerea la un stadiu superior în care să obținem valoare adăugată mai mare prelucând mai mult produsele noastre. Altfel, suntem o țară care prelucrăm sub media europeană și, lucrul cel mai grav, și această plus valoare adăugată pe care o obținem nu se capitalizează în interior, ci în exterior. 

”Suntem într-o supraviețuire”

Vorbim de creștere economică. S-a dus la alții, pentru că balanța comercială deficitară a făcut ca prin importurile masive de produse primare să dăm ceea ce am creat noi altora. Dezvoltarea înseamnă un concept pe care noi nu-l avem, suntem într-o supraviețuire. Ne luptăm ca să supraviețuim, nu să ne dezvoltăm. Atunci, sigur că ar trebui să fie o revoluție în gândire, structurală, cine s-o facă? Cei câteva zeci de mii de oameni pe care-i alegem acum? (...) 

Noi trăim pe datorie. Mergem la supermarket și găsim orice, dar ”orice-ul” ăla îl vom plăti dacă nu noi, copiii noștri sigur. Dezvoltare ar însemna să privim România ca pe un om care nu are nevoie neapărat de tratament. România e o țară pe care pot s-o asemăn cu o colibă de chirpici în care ne luptăm foarte serios să avem o antenă parabolică și o baie cu jacuzzi, nu ne gândim la fundația casei, nici la pereți. Nu punem bazele dezvoltării noastre pe termen lung, nici pe termen mediu. 

Ce fac polonezii și ce nu facem noi. Știți că Polonia e cel mai mare exportator de ceai în China? Polonia a devenit al doilea mare producător și exportator de mere. Polonia a devenit cel mai mare exportator de produse prelucrate din somon. Cumpără somon din Norvegia și-i prelucrează ei pentru că au investit în fabrici foarte moderne. Poate o să râdă lumea, dar sunt cei mai mari producători de melci, pe o piață foarte scumpă, pentru că sunt elemente de înaltă artă culinară.” 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News