Cât mai poate rezista Rusia până la o criză financiară, alimentară? Răspunsuri vin de la economistul Mircea Coșea.
„A început prăbușirea economică a Rusiei. Este evident că toate sancțiunile puse la cale acum sunt mult mai puternice și la unison. Este o dovadă că Uniunea Europeană a lucrat foarte bine în ultima perioadă. Economia rusească e așa cum este, se bazează pe export materii prime și energie. (...) Economia rusească nu poate să facă față acestor schimbări importante care au loc în lume. Se află într-un moment foarte dificil”, a spus Mircea Coșea, marți după-amiază, într-o intervenție telefonică la Antena 3. „Sunt cheltuieli enorme pentru acțiuni militare care nu își au rostul, în loc să se întâmple lucruri importante în Rusia, cum ar fi ridicarea nivelului de trai în regiunile slab dezvoltare. Se petrec lucruri care trebuie luate foarte în serios”, a continuat Mircea Coșea.
Întrebat, ulterior, dacă, în opinia sa, se va revolta poporul rus, Mircea Coșea a zis: „Nu sunt nici prezicător, nici analist politic, dar eu cred că poporul rus se va revolta. (...) La nivelul generației tinere, Rusia a evoluat, nu cred că mai suportă astfel de lucruri. Cred că se tem pentru viitorul țării lor, în condițiile în care izolarea în care se va afla Rusia va duce la deprecierea foarte importantă a condițiilor de viață, a izolării informatice, culturale, a ieșirii în lume prin orice.”
Cât mai poate rezista Rusia până la o criză financiară, alimentară? „Problema are două aspecte. Prima este dacă Rusia poate să facă niște găuri prin care să iasă, în principal se va orienta spre China, să exporte gaz, dar nu în proporția în care să acopere pierderea din Europa. Sper să nu existe trădări din partea unor țări din Europa, să continue relațiile cu Rusia pe sub masă, cum se zice. Mai este o problemă. Rusia are o rezervă de 640 miliarde dolari. Această rezervă a fost blocată, (...) dar nu știm în ce măsură nu a fost reorientată în alte părți. Sperăm ca această sumă să fi fost blocată, atunci Rusia nu are speranțe de a trăi rezonabil mai mult de trei până la șase luni”, a conchis Mircea Coșea.
În altă ordine de idei, amintim că președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat două măsuri strategice pe care le va promova România, în contextul războiului din Ucraina. Este vorba despre creșterea alocărilor pentru apărare și despre realizarea independenței energetice a României.
„Dincolo de deciziile concrete luate astăzi, consider că prezenta criză arată că, din punct de vedere strategic, sunt necesare noi acțiuni consolidate ale României pe cel puțin două dimensiuni. Am definit astfel două obiective strategice”, a explicat președintele Klaus Iohannis.
Prima propunere vizează creșterea cheltuielilor pentru apărare.
„În primul rând, creșterea capacității de apărare a statului român. În acest sens, consider că se impune creșterea procentului din PIB alocat cheltuielilor de Apărare de la 2%, cât este în momentul de față, la 2,5%”, a declarat Iohannis.
„În al doilea rând, se impune realizarea independenței energetice a României, în principal prin dezvoltarea energiei regenerabile și nucleare civile”, a precizat Klaus Iohannis.
Pentru îndeplinirea acestor obiective strategice, sunt necesare decizii politice și trebuie puse în aplicare planuri de acțiune concrete la nivelul instituțiilor competente, a conchis președintele Klaus Iohannis.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu