Mircea Geoană, studenților din Ploiești: Să ne gândim la UPG-TV

”Energia a fost şi va rămâne un factor esenţial al economiei, societăţii şi competiţiei geopolitice, a spus Geoană. Dependenţa de gazul rusesc a făcut Europa vulnerabilă şi şantajabilă. Această lecţie va trebui nu doar recunoscută, ci şi internalizată şi operaţionalizată la nivelul statelor NATO si UE. Voi, studenții de la UPG sunteți parte a unei tradiții universitare solide, reprezentați una dintre cele mai curajoase profesii și produceți cunoaștere într-un domeniu de care depinde viitorul omenirii: energia. Mă bucur să fiu aici în locul în care a fost infiinţată prima rafinărie de petrol din lume, acum 166 de ani”, a adăugat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Petrolul şi gazele – mize globale   

“Petrolul și gazele naturale, obiectele voastre de studiu, au ajuns în ultimul deceniu mize globale. Mai ales în ultimul an și jumătate, de când a început războiul din Ucraina și, odată cu el, lupta pentru reîmpărțirea zonelor de influență. Marile rezerve de hidrocarburi au ajuns să redeseneze geopolitica. Și, probabil, pentru următoarele două-trei decenii, petrolul și gazele naturale vor continua să fie sursa strategică a puterii, disputelor și bunăstării națiunilor.

Așa cum știți foarte bine, există o dezbatere aprinsă asupra combustibililor fosili. Cumva, teama de poluare, îngrijorările legate de criza climatică, pun profesia voastră în dificultate. După cărbune, petrolul și gazele sunt puse la îndoială ca surse de energie, în căutarea decarbonizării economiilor noastre. Sunt, în acest moment, în mijlocul discuției globale despre încălzirea globală. În același timp, sunt cele mai eficiente, mai versatile și mai căutate. Industriile, economiile, societățile nu pot trece încă la energia verde, fiindcă tehnologia nu oferă deocamdată o trecere ușoară. Pentru următorii 30-40 de ani, omenirea va continua să folosească hidrocarburi ca să se deplaseze, să se încălzească, să își lumineze locuințele, să trăiască mai confortabil”.

Tranziţia energetică – oportunitate, nu condamnare la şomaj

“Tranziția energetică nu ar trebui privită doar ca pe o obligație asumată de România la nivel european. Tranziția energetică este o oportunitate pentru schimbarea la față a sistemului energetic național astfel încât România să aibă energie mai multă, mai ieftină și mai curată. Ceea va însemna în ultimă instanță mai multă securitate pentru România, mai multă prosperitate și dezvoltare economică pentru români.

Tranziția energetică nu înseamnă automat o condamnare la șomaj a unor sectoare întregi ale economiei. Dimpotrivă, cu investiții inteligente, tranziția către o energie mai curată va genera locuri de muncă multe și bine plătite mai ales pentru generația tânără. Iar aici, rolul învățământului universitar este vital, pentru că o universitate precum cea a dumneavoastră are capacitatea de a pregăti tineri pentru provocările generate de tranziția energetică”.

Să ne gândim la o Universitate de Petrol, Gaze și Tehnologii Verzi

“Și tocmai aici începem să discutăm despre importanța profesiei voastre. Căci vouă, inginerilor de la Petrol și Gaze, vă revine misiunea de a limita poluarea cu hidrocarburi. Voi aveți sarcina să găsiți metode de extragere și prelucrare mai nepoluante, tehnologii de ardere mai verzi, produse petrochimice mai curate. Voi sunteți parte a efortului de încetinire a încălzirii globale. Știința și munca voastră trebuie să restrângă cauzele și să limiteze efectele crizei climatice. Din ghizi în istora planetei, va trebui să deveniti pionieri ai viitorului acesteia. Poate ca din “lifting-ul” pe care orice institutie venerabilă trebuie să-l facă din timp in timp, ne-am putea gândi la o UPG -TV. Nu o televiune a UPG, ci o Universitate de Petrol. Gaze si Tehnologii Verzi! Vă încurajez, aşa cum am făcut-o şi in trecut şi o voi face şi în viitor, vă încurajez să vă dezvoltaţi capacitatea de cercetare şi inovare, să intraţi în consorţii universitare, în parteneriat cu sectorul privat. Văd posibilă atragerea, aici, la Ploieşti, a unui campus internaţional de universităţi de profil din Europa, America şi Israel.

Omenirea își propune să înlocuiască petrolul și gazele cu energie solară, electrică, eoliană, hidro sau nucleară, dar acest efort se pare că e mai costisitor și mai lent decît viteza de creștere a gazelor cu efect de seră. La NATO ne aplecăm atât asupra securităţii energetice, cât şi asupra noilor surse de energie si propulsie, inclusiv a noilor tehnologii bazate pe fisiune, mai aproape de maturitate comercială decât cred mulţi. Statele, economiile și societățile nu vor renunța ușor la petrol și gaze, fiindcă nu pot renunța la putere, la profituri și la confort. De aceea, e esențială dezvoltarea unor tehnologii care să reducă rata de poluare a acestor resurse şi o tranziţie accelerată, dar suportabilă economic şi social”.

România, prima ţară europeană în Antanta Cordială pentru protecţia mediului şi a biodiversităţii

“Toate statele serioase lansează strategii dedicate tranziţiei energetice. Cea mai recentă este cea din Franţa, lansată de preşedintele Macron săptămâna trecută, prin care se creează un Consiliu de Planificare Ecologică, cu scopul de a reduce emisiile de CO2 cu 55% până în 2030. Un plan ambiţios, prin care centralele pe cărbune existente se mută pe biomasă, prin care se încurajează producţia de hidrogen verde, fabrici de baterii, iar cetăţenii sunt încurajaţi să cumpere maşini electrice sau pompe de căldură pentru încălzirea locuinţelor. În Marea Britanie, acelaşi subiect al atingerii ţintelor de reducere de CO2 a devenit un subiect de mare polemică politică. Ca şi SUA, Germania sau Japonia. În vizita de stat în Franta, Regele Charles al III-lea a propus refondarea vechii relaţii de alianţă între cele două naţiuni, într-o nouă Antantă Cordială pentru protecţia mediului şi a biodiversităţii. Nu cred că cineva s-ar opune că România - atât de iubită de suveranul britanic - să fie prima ţară europeană care să se alăture acestei Antante!”

Absenţa unei strategii de echilibrare – o eroare politică şi strategică majoră  

“Absenţa unei dezbateri serioase în România despre justul echilibru intre folosirea resurselor energetice şi agricole actuale şi tranziţia ecologică în noul model economic al ţării mi se pare o eroare politică şi strategică majoră. Prinşi în menghina stăpânirii deficitelor şi a îndeplinirii obligaţiilor din PNRR, dar şi în buza unui an super-electoral, viziunea politică şi capacitatea profesională de a ataca un astfel de şantier transformaţional masiv riscă să fie din nou amânat. Asa cum a făcut-o nepermis de mult cu punerea în valoare a resurselor şi potențialului energetic unic al ţării.

România poate şi trebuie să fie ţara din UE care îşi găseşte propriul just echilibru între tendinţele extreme ale unui ecologism punitiv şi ale inacţiunii climatice. Găsind răspunsuri coerente pentru articularea de politici care să împace exigenţele pe termen mediu şi lung cu dificultăţile imediate. Găsind acest drum propriu, România va găsi şi calea mai ușoară pentru dezbaterea încă mai complicată a nevoii găsirii unui nou model economic, bazat pe inovare, competitivitate şi sustenabilitate”.

Exemplul Românesc al unui model de tranziţie

“Aşa cum Spania a gândit şi impus in UE “excepţia iberică” în materie de preţuri la energie, România îşi poate asuma rolul de a gândi şi impune la nivel european un model de tranziţie energetică şi ecologică just şi echilibrat - l-aş numi Exemplul Românesc - care să facă să coexiste ecologia cu acceptabilitatea socială şi profitabilitatea economică şi care să includă toate componentele de care România dispune şi le subutilizează în mod cronic: biomasa, resursele de păduri şi un plan energic de reîmpădurire - un metru cub de pădure poate înmagazina o tonă de CO2! - producţia de baterii, filiere de hidrogen verde. Toate ancorate într-un plan de finanţare multianual, cu pârghii fiscale şi mecanisme de acompaniere adecvate. Franţa şi-a propus să sădească un miliard de arbori într-un deceniu. Ce ne împiedică să ne mobilizăm şi să plantăm - mai modest, dar, totuşi, ambiţios - 100 de milioane de arbori până în 2030?”,a întrebat, retoric, Mircea Geoană.                                                                                                                                                         

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News