Update: Raportul MCV poate limita libertatea de exprimare. Mircea Toma: ce înțelege UE prin presiuni ale presei la adresa Justiției
Organizații de apărare a drepturilor omului și de media au dat publicității un comunicat în care își arată surprinderea față de recomandările din Raportul MCV. ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Prese, APADOR-CH - Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki și Centrul pentru Jurnalism Independent își exprimă teama că acest raport va fi folosit de politicieni din România pentru a restrânge libertatea de exprimare a jurnaliștilor. Astfel, organizațiile amintite consideră că recomandările cuprinse în MCV care fac referire la mass media fac abstracție de cadrul legal în vigoare și de standardele care rezultă din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și ignoră profilul clasei politice românești, care adeseori a încercat să retrângă libertatea presei, prin presiuni economice sau măsuri legislative.
Există un risc real ca afirmații de tipul celor din MCV (“ revizuiri a normelor existente pentru a garanta faptul că libertatea presei este însoțită de o protecție corespunzătoare a instituțiilor și a drepturilor fundamentale ale persoanelor, precum și pentru a pune la dispoziție măsuri reparatorii eficiente” ) să fie invocate de politicieni români pentru a justifica noi inițiative legislative menite să restrângă libertatea de exprimare, situație cu care ne confruntăm în fiecare an.
Prezența unor astfel de mențiuni în raport sugerează că actuala practică a instanțelor românești este insuficient de severă în cazurile de libertate de exprimare a presei. Această abordare poate duce la o debalansare a practicii judiciare interne, cu afectarea libertății de exprimare. Reamintim că, potrivit jurisprudenței CEDO, libertatea de exprimare este protejată și atunci când presa exagerează, ofensează, șochează, atâta timp cât se urmărește dezbaterea liberă și cu bună-credință a chestiunilor de interes public, inclusiv atunci când este vorba de funcționarea justiției și lupta anti-corupție.
Citește aici La momentul realizării interviului, nu se cunoaștea decât ceea ce a apărut în comunicatele de presă. Toma a precizat că așteaptă publicarea raportului pentru a avea o viziune finală asupra situației.
”ActiveWatch, ca instituție, va da un comunicat, tot ce vă pot spune, înainte de citirea raportului, este părerea mea personală", ne-a declarat Mircea Toma. "Din câte știu, Curtea Europeană are o abordare diferită dacă subiectul de presă este un magistrat, față de un politician. În cazul unui demnitar, adică al unei persoane care ocupă funcții de interes public, ziaristul nu trebuie să facă dovada bunei intenții. Cu alte cuvinte, demnitarii sunt mai puțin protejați față de criticile sau informațiile din presă. În cazul magistraților, trebuie ca jurnalistul să se documenteze mai atent și să fie bine-intenționat. De ce? Fiindcă magistratul, prin legea de funcționare, prin însuși statutul său, nu are voie să iasă în public, ca să se apere. Evident,un magistrat poate da în judecată presa, pentru calomnie, dacă e cazul, dar nu poate ieși cu declarații publice, așa cum o face, de exemplu, un politician. Au fost cazuri în care jurnaliștii au pierdut, la instanțe europene, pe acest considerent”.
În cazul unei decizii CCR, cum a fost cea din august, are voie presa să o critice? Pot fi discutate în public decizii ale Justiției?
”Desigur, poți să critici o decizie CCR, sau sentințele unor tribunale, dar nu să spui că o decizie este proastă fiindcă judecătorul a luat șpagă sau a avut un interes. Articolele în care se aduc acuzații personale judecătorilor trebuie foarte bine documentate, cu dovezi indiscutabile, înainte de publicare”.
Dar când judecătorii ies în public, cum a făcut-o Danileț, pe Facebook, sau cu poze de la karate?
”Și eu, la Kamikaze, glumesc pe tema asta. Trebuie, însă, văzut dacă nu e o campanie, în care tema karatelor să fie doar una dintre cele 20 de teme de critică. Când sunt acuzații personale, care se referă la fapte pe care nu le-a făcut, atunci avem o problemă cu media. Judecătorul, Danileț sau altul, are căi de atac în România, prin procese de calomnie. Dar, fiindcă nu poate ieși public să se apere, ar trebui ca presa să fie mai precaută, consideră CE. Rămâne de văzut raportul și mai ales să vedem ce înțelege Comisia prin mecanisme de protecție a acestei categorii”.
Să nu publicăm, de pildă, știrea că un judecător a fost prins beat la volan?
”Modul în care prezinți știrea trebuie să fie mai precaut decât în cazul altei categorii profesionale”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
