Află în articol ce este misofonia.
Misofonia, sau aversiunea pentru sunet, este o tulburare care provoacă reacții negative extreme la anumite zgomote, scrie Medical News Today.
Pentru a afla mai multe despre cauzele acestei tulburări, cercetătorii de la Universitatea de Stat din Ohio (OSU) au studiat persoanele cu misofonie și persoanele fără misofonie pentru a vedea ce se întâmplă în creier atunci când anumite sunete sunt prezente. Oamenii de știință au descoperit care părți ale creierului implicate în misofonie sunt asociate cu sunetele deranjante legate de bocănit și au aflat că părțile creierului care contribuie la misofonia legată de mestecat pot fi diferite față de cum se credea anterior. Rezultatele au fost publicate recent în revista Frontiers in Neuroscience.
Institutul Misophonia raportează că aproximativ 20% din populație are misofonie. Potrivit unui studiu din 2018, misofonia este definită ca o "condiție în care pacienții experimentează o reacție emoțională negativă (de exemplu, anxietate, agitație și enervare) la anumite sunete".
În timp ce sentimentul de supărare din cauza sunetelor de mestecat este unul dintre cei mai cunoscuți declanșatori ai misofoniei, există și alte sunete care pot declanșa anxietate și enervare. Pocnitul degetelor, mirositul și lovirea pot provoca, de asemenea, o reacție intensă.
Nu există un remediu pentru misofonie, dar există unele măsuri pe care oamenii le pot lua pentru a diminua efectele, cum ar fi evitarea situațiilor despre care știu că le pot declanșa. Oamenii pot păstra, de asemenea, căști împotriva zgomotului în apropiere pentru a le purta atunci când apar situații dificile. Persoanele care au reacții mai severe la declanșatorii misofoniei ar putea dori să facă terapie cu sunet.
Cercetările din 2018 arată că aproximativ jumătate dintre persoanele care au misofonie pot experimenta, de asemenea, răspunsul meridian senzorial autonom (ASMR), care este un "sentiment euforic" pe care oamenii îl simt la anumite sunete. În schimb, un alt studiu din 2018 arată că unele persoane cu misofonie ar putea găsi ASMR ca fiind enervantă.
Cercetările anterioare privind misofonia s-au concentrat în principal asupra modului în care sunetele de mestecat afectează persoanele cu această afecțiune. Pentru noul studiu, cercetătorii OSU au recrutat 19 participanți. Unii dintre participanți nu au avut simptome de misofonie, în timp ce alții au experimentat această afecțiune. Participanții au fost supuși scanării RMN în trei stări:
1. în timp ce se află în stare de repaus
2. în timp ce scoate sunete de vorbire
3. în timp ce bătea cu degetele
Aceste stări au permis cercetătorilor să determine ce părți ale creierului participanților au fost activate în momente diferite. Cercetătorii au scanat creierele participanților care se aflau într-o stare de odihnă pentru a vedea dacă ar putea replica rezultatele unui studiu din 2021. La fel ca și în cazul studiului mai vechi, ei au văzut că persoanele care au obținut un scor mai mare pentru misofonie au avut o conexiune mai puternică în cortexul auditiv și regiunile cortexului motor orofacial ale creierului.
Cu toate acestea, atunci când participanții au fost nevoiți să scoată sunete din gură, această activitate nu a arătat aceeași conectivitate, ceea ce i-a determinat pe cercetători să creadă că vechea cercetare "nu capta adevăratul cortex orofacial". În plus, imaginile creierului capturate atunci când participanții își băteau degetele au arătat mai multă activitate în zona insulară a creierului.
Deși sunetele care declanșează misofonie pot varia de la o persoană la altă, unele categorii sunt mai frecvente decât altele și au tendința de a fi legate de gură sau de alimente, respirație sau sunete nazale și sunete de la mâini sau degete. Potrivit cercetătorilor această aversiune se dezvoltă în copilărie și tinde să se înrăutățească cu trecerea timpului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News