O mirodenie larg folosită în bucătăria indiană are efecte neobişnuite asupra creierului, au descoperit cercetătorii.
Curcumina, o substanţă din compoziţia condimentului numit curcumă (turmeric), împiedică fixarea unor amintiri negative şi poate chiar să înlăture amintiri pre-existente legate de teamă.
Studiul a fost realizat pe şobolani de laborator, pe care cercetătorii de la City University of New York i-au învăţat să se sperie atunci când auzeau un anumit sunet; se presupune că imobilizarea bruscă este o manifestare a fricii la aceste rozătoare.
Câteva ore mai târziu, când a fost emis acelaşi sunet, şobolanii care primiseră hrană obişnuită au „îngheţat” de frică, aşa cum fuseseră condiţionaţi; în schimb, şobolanii care consumaseră o dietă bogată în curcumină nu au mai manifestat acest comportament, ceea ce sugera că amintirile lor negative legate de frică fuseseră şterse.
Cercetătorii speră că această descoperire a efectelor curcuminei să fie utilă în tratamentul unor persoane cu probleme precum tulburarea de stres post-traumatic.
Amintirile se formează în creier prin stabilirea unor noi conexiuni între neuroni. Iniţial fragile, ele devin mai stabile prin includerea într-un sistem de stocare pe termen lumg – proces numit consolidare.
Când amintirile consolidate sunt retrăite, ele se destabilizează temporar, devenind ca nişte amintiri proaspete, pentru o scurtă perioadă de timp.
Dacă nu se întâmplă nimic, acele amintiri trezite sunt trimise din nou în sistemul de stocare pe termen lung, deci se reconsolidează, au explicat cercetătoririi. Dar prin înţelegerea proceselor care au loc în creier în cursul acestor evenimente, poate fi împiedicată reconsolidarea acestor amintiri, profitând de scurtul răstimp îm care ele sunt destabilizate. Ele pot fi astfel efectiv şterse din memorie, iar curcumina pare să aibă un efect deosebit în acest proces.
E posibil ca efectul să se datoreze proprietăţilor antiinflamatoare ale curcuminei; procesele inflamatorii sunt asociate cu o gamă largă de afecţiuni, de la alergii la Alzheimer şi boli cardiovasculare, depresie, anxietate şi stres postraumatic, dar joacă un rol şi în formarea amintirilor. Sunt încă necesare studii mai aprofundate pentru înţelegerea şi confirmarea acestor efecte, spun cercetătorii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu