Misterul comorii naziste, la un pas de a fi descoperit

 Comoara nazistă, în jurul căreia s-au țesut adevărate legende și evaluată la milioane de dolari, este pe cale de a fi descoperită, a declarat Leon Giesen, un muzician și regizor de film. Acesta a sesizat o anomalie subterană într-un oraș din Germania, fiind convins că  este vorba despre comoara ascunsă de naziști la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.  Autorităţile locale au permis de curând realizarea unor săpături în presupusul loc.

De la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial,  mitul potrivit căruia, undeva în Bavaria, sunt îngropate diamante şi aur în valoare de milioane de dolari a suscitat interesul căutătorilor de comori. Se presupune că liderii nazişti au transportat comoara spre „fortăreaţa alpină”, pe care Heinrich Himmler, comandantul Schutzstaffel (SS), spera să o ridice în sudul Germaniei. Zvonurile spun că naziştii aveau de gând să folosească comoara pentru a finanţa „Werwolf”, un comando secret pe care plănuiau să îl trimită în spatele liniilor inamice la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.

De asemenea, legenda mai spune şi că secretarul lui Hitler, Martin Bormann, a ascuns o hartă într-o partitură cu adnotări a piesei „March Impromptu”, creată de compozitorul Gottfried Federlein. Se presupune că Bormann a introdus o serie de litere, cifre şi versuri care reprezentau coordonatele exacte ale ascunzătorii.

În Germania, cei care găsesc comori pot fi recompensaţi cu 3-5 procente din valoarea actuală a lucrurilor descoperite, în cazul în care o persoană sau o instituţie revendică bunurile. În schimb, dacă nu se găseşte niciun deţinător legal, persoana care face descoperirea poate primi până la 50% din valoarea bunurilor.

Jurnalistul olandez Karl Hammer a făcut public documentele, după ce a încercat chiar el să descifreze codul. După 9 luni de studiere a partiturii, muzicianul şi regizorul de film documentar Leon Giesen, în vârstă de 51 de ani, este convins că a înţeles codul şi că are idee unde ar putea fi ascunsă comoara.

Un vers din compoziţie, „wo Matthias die Saiten streichelt” (acolo unde Matthias ciupeşte corzi) l-a determinat pe Hammer să creadă că ar putea fi vorba de Matthias Klotz, un creator de viori al secolului al XVII-lea, originar dintr-un oraş mic din sudul Germaniei, numit Mittenwald.

 Giesen, care locuieşte în oraşul olandez Utrecht, a continuat să încerce să dezlege misterul şi a descoperit o majusculă „M” pe portativ care i-a amintit de o literă scrisă în acelaşi fel la o staţie de tren din Berlin. Aşa se face că el a început să caute informaţii referitoare la căile ferate vechi din anii 1940, interpretând versul „Enden der Tanz” (sfârşitul dansului) ca pe un indiciu care se referă la fosta locaţie a unui tampon feroviar. După mai multe cercetări, care au inclus o evaluare istorică a fotografiilor aeriene realizate de Aliaţi, Giesen a concluzionat că trebuie să caute linii ferate în locul unde s-a aflat o fostă cazarmă militară nazistă din Mittenwald.

Testele iniţiale au fost făcute cu bani obţinuţi de la public prin crowd funding, după ce vara aceasta Giesen a vândut replici ale „hărţii” contra 50 de euro bucata. În total au fost vândute 700 de copii. (Sursa: descopera.ro)

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News