Moartea generalului Vasile Milea, în dimineața zilei de 22 decembrie, a fost un adevărat cataclism atât pentru puterea reprezentată de Nicolae Ceaușescu, cât și pentru populația care ieșise în stradă.
Moartea generalului Milea a născut multe controverse, părerile fiind împărțite chiar și după 29 de ani. Sinucidere sau asasinat? Chiar dacă majoritatea istoricilor sunt de acord că generalul Vasile Milea s-a sinucis, după ce a refuzat să mai tragă în manifestanți, nu puține sunt vocile care nu împărtășesc această idee.
Revoluționarul Teodor Mărieș, cel care a fost printre primii care a intrat în sediul CC în timp ce cuplul Ceaușescu fugea cu un elicopter de pe sediul Comitetului Central, a fost martor la evenimente și a avut acces în biroul unde Milea s-a împușcat. Prezent la interviurile DC News, Teodor Mărieș este convins că generalul Milea, ministrul Apărării din acea perioadă, a fost asasinat.
În orice caz, Mărieș spune că Milea „nu poate fi absolvit de vină pentru ordinele date la Timișoara și în 21 decembrie”, dar „dacă conștiința lui a fost mișcată, s-a întâmplat în noaptea dintre 21 și 22 decembrie”.
„Atât cât am observat mi-a fost suficient să trag o concluzie. (...) Am intrat în acel birou, am văzut canapeaua, sângele, glonțul trecut prin scaun. Am văzut că nu era glonțul tras nici în perete, nici în tavan. Că el a ieșit prin spătarul scaunului iar din poziția în care se afla nu putea să tragă doar dacă era stângaci eventual. El era dreptaci”, a precizat Doru Mărieș la DC News.
Teodor Mărieș continuă și spune că Vasile Milea părea să nu mai fie de acord cu represiunea, având informații că în următoarea zi, pe data de 22 decembrie, muncitorimea urma să iasă masiv în stradă.
„Dimineața înainte de a urca la la etajul șase, generalul Milea a dat ordin să nu se mai tragă. Acesta este un merit al său. Nu știu dacă e făcut târziu sau e făcut devreme, dacă e făcut conform propriei conștiințe sau de teamă, dar l-a făcut”, a precizat revoluționarul, care a subiliniat că, și în aceste condiții, generalul Milea nu poate fi considerat erou.
Ceea ce putem afirma cu siguranță e că prin modul ciudat în care Vasile Milea a decis să se sinucidă a alimentat speculațiile cu privire la un asasinat. Generalul s-a împușcat în zona pieptului, în jurul orei 09:30, după ce și-a îndepărtat vestonul. Este puțin plauzibil ca cei care l-ar fi asasinat să-i fi îndepărtat întâi vestonul și mai apoi să îl împuște în zona pieptului, fără ca acesta să opună rezistență. La tot acest amalgam de evenimente ciudate care se desfășurau cu rapiditate, comunicatul TVR privind moartea lui Vasile Milea a alimentat și mai mult speculațiile cu privire la un asasinat.
„Informăm că ministrul forțelor armate a acționat ca trădător împotriva independenței și suveranității României și, dându-și seama că este descoperit, s-a sinucis”, informa comunicatul oficial care îl acuza pe Milea de trădare. Desigur, ceea ce s-a anunțat la TVR era vocea regimului iar realitatea era cu totul alta.
Cert este că, răvășit, obosit și cu psihicul la pământ, după o noapte de represiuni în care s-a tras în populație, în dimineața zilei de 22 decembrie 1989, generalul Milea a încercat să tergiverseze ordinele privind continuarea măcelului.
Știm azi că, în dimineața zilei de 22 decembrie, în jurul orei 8:30, a avut loc o ședință fulger a CPEx, fără stenografă, în care Nicolae Ceaușescu l-a umilit pe Vasile Milea și i-a ordonat pe un ton înjositor și jignitor să aducă tancurile. În jurul orei 9:30, la un minut după ce a ieșit din biroul generalului Corneliu Pârcălăbescu (șeful Gărzilor Patriotice), generalul Vasile Milea s-a împușcat în biroul său.
Pentru versiunea unui Milea-erou, pentru a susține nevinovăția Armatei în represiune, dar și pentru a-și asigura sprijinul ei, unii îi alocă meritul de a fi ordonat să nu se tragă. Dar aceste ordine au venit la 9:54 (ordinul de oprire în cazărmi) - când Milea trăia, dar agoniza, el nu a murit pe loc - și la 10:07 (ordinul de a nu se trage în populație).
Cu toate că în dimineața de 22 decembrie, poate și datorită mustrărilor de conștiință, Milea face un pas înapoi și încearcă stoparea represiunii, el este cel care era șeful comandamentului unic în timpul represiunilor din 21 decembrie, deci, și comandantul din timpul acțiunii prin care forțele de represiune au spart Baricada de la Inter, puțin după ora 00:00, lăsând în urmă zeci de morți. La toate acestea se adaugă morții din Timișoara, dar și cei din orașele care au ieșit în stradă până pe 22 decembrie 1989.
„Generalul Ion Hortopan e cel care a condus represiune din noaptea de 21 decembrie. El s-a dus la Elena Ceaușescu după ce a evacuat piața și i-a raportat că ”i-am terminat pe toți”. I-a raportat și generalului Milea această chestiune”, a adăugat Teodor Mărieș la DC News.
Mărieș continuă să susțină versiunea asasinatului generalului Milea, având acces și la informații din Dosarul Revoluției.
„Dacă el a fost lichidat nu cred că a fost lichidat doar pentru că a dat ordin să nu se mai tragă, ci pentru că nu mai exista încredere în el. Și nu mai exista încredere în el nu doar din partea lui Ceaușescu, ci și din partea noii garnituri care se pregătea să preia puterea. Stănculescu (n.r. - generalul Victor Atanasie Stănculescu) s-a plimbat cam două ore prin CC în acea dimineață și nu prea a putut să justifice pe unde a pus piciorul”, a concluzionat Doru Mărieș.
Vezi mai jos interviul lui Teodor Mărieș la DC News:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu