Miting împotriva bicicliștilor

Nu erau de ajuns ambuteiajele, șantierele interminabile, gropile, semafoarele nesincronizate, bikerii cu Kawasaki, au venit și bicicliștii să îngreuneze traficul din Capitală. Firește că e mai puțin poluant și mai sănătos să mergi cu bicla, decât cu un 4X4, dar atâta vreme cât orașul nu e croit pentru așa ceva, de la rețeaua de străzi la structura socială, nici tu, ecologistule, nici comunitatea nu câștigă nimic dacă te încăpățânezi să ocupi o bandă pe sens, pentru un moft. Îți pui și ție viața în perciol, îi stresezi și pe șoferii care sunt obligați să te depășească, blochezi și transportul în comun, degeaba. Acum, aud că bicicliștii ies la miting. Ce vor face alți bucureșteni, care nu vor să pedaleze până la serviciu?

Cred că ambiția de a te da cu bicla într-un oraș construit altfel decât Amsterdam  este de fapt disperarea că nu vei ajunge niciodată să trăiești ca oamenii de acolo. Ca ciobanul care n-are bani de Mercedes, dar o ușă, în care să prindă blonda, tot își cumpără. Clasa mijlocie, intelectualii, oamenii care ajund măcar odată în viață să vadă cum e afară, ar vrea să aducă și aici politețea din trafic, trotuarele fără mâzgă, zidurile tencuite proaspăt, zâmbetul buchinistului, culoarea vitrinelor, liniștea din orașele ”normale”. Fiindcă nu pot, se agață cu disperare de ghidon: măcar moda asta pot s-o importe, nu depind de primari de sector nesimțiți, care taie pomii și pun panseluțe, nici de  arhitecți care își vând cinstea cu fiecare zgârâie nori ridicat peste o casă de patrimoniu.

De fapt, care ar fi obiectivul, care este destinația drumului pentru biciclete? Să fie mai puțină poluare! Ok: atunci, pentru o metropolă ca Bucureștiul, soluția nu poate fi decât metroul. Plus parcări uriașe la marginea Capitalei, unde să lase mașina cei care vin în București, plus taxe imense pentru tranzitul prin Centru, plus trenuri de navetă spre vilele din Ilfov.

Dacă ar fi ieșit cei 10.000 de bikeri să ceară interzicerea prin lege a plantării de flori, până nu e gat rețeau de metrou, eram alături de ei. Apoi, aș fi cerut piste pentru biciclete, desigur după ce se rezolva și ”comutarea” spre zona metropolitană și criza de parcări și ...

Ca de obicei, o grupare gălăgioasă își va impune punctul de vedere, obligând politicenii la unele concesii punctuale. Dar nu va obține o schimbare pe termen lung. Toată lumea va pierde: majoritatea, care nu vrea să se dea cu bicla, va ajunge mai greu la serviciu, iar minoritatea eco va rămâne cu același oraș murdar și aglomerat, plus pistele de milioane de euro pe banda întâi, la câțiva centimetri de viitoarele accidente în trafic.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News