Mituri despre siguranţa clădirilor la cutremur. La ce ar trebui sa ne uităm când ne alegem o locuinţă (P)
În România se vorbește despre iminența unui cutremur major, în conștiința colectivă fiind foarte vie amintirea cutremurului din 1977. Iar acest subiect revine în dezbatere inclusiv atunci când vrem să ne alegem o locuință.
”Blocurile vechi sunt mai sigure”, ”E un bloc zdravăn, a fost construit pentru armată/miliție/securitate” sunt câteva dintre frazele pe care le-am auzit sau spus cei mai mulți dintre noi.
Realitatea e că multe mituri legate de rezistența imobilelor, inclusiv a blocurilor, sunt de actualitate în România anului 2021. Dacă ești în căutarea unei locuințe, probabil că ți-ai pus și tu întrebări vizavi de acest subiect. Să fie sau nu blocurile vechi mai sigure? Cum știi dacă imobilul în care ai găsit o locuință pe gustul tău chiar e rezistent la cutremure?
Probabil ai găsit unul sau mai multe oferte de apartamente pe anunțuri imobiliare imoradar24.ro care par promițătoare. Poate că tocmai criteriul rezistență la cutremur e cel care în cazul tău ar face diferența. Iată ce ar trebui să știi la acest capitol.
Mituri pe care le cred românii despre siguranţa clădirilor la cutremur
Un studiu recent arată că 1 din 3 români consideră că o clădire construită pentru categoriile ”favorizate”, în perioada comunismului, este mai sigură decât altele în caz de cutremur. Același studiu a mai arătat că mulți români cred că există clădiri care nu au risc seismic.
Acestea sunt doar câteva dintre rezultatele unei analize Storia.ro și Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic (Re:Rise), publicată de Ziare.com. Analiza și-a propus să dezvăluie în ce măsură și în rândul căror categorii sunt mai răspândite anumite mituri referitoare la clădirile din România și efectele unui cutremur.
Astfel, unul dintre cele mai răspândite și crezute mituri de către români (majoritatea cu studii superioare) este că un imobil construit pentru categoriile favorizate în timpul comunismului (armată, miliție, securitate, diplomație) ar fi mai sigur decât altele. Afirmația e însă falsă, explică specialiștii de la Re:Rise.
Normele de proiectare, cele care asigură rezistența unei clădiri, au fost aceleași, indiferent de cine urma să locuiască în acele imobile și nu trebuie făcute confuzii între nivelul de confort al unor apartamente și structura de rezistență.
Pe de altă parte, 35% dintre respondenți, în special cei cu studii medii și superioare, cred că există clădiri fără risc seismic. Majoritatea celor care cred acest lucru, de asemeni un mit, are vârste cuprinse între 18 și 34 ani.
În acest caz, confuzia legată de clădirile „fără risc seismic” a pornit din lipsa acestora de pe lista oficială a imobilelor expertizate tehnic (lista cu împărțirea imobilelor pe categorii de risc). Absența unui bloc de pe această listă înseamnă că imobilul respectiv nu a fost expertizat în mod oficial și în niciun caz că nu ar prezenta risc seismic.
O clădire expertizată și care corespunde normativelor de proiectare în vigoare va fi încadrată în categoria Risc Seismic IV, care este cel mai scăzut risc.
Analiza a mai scos la iveală faptul că aproape o treime dintre români cred că există blocuri construite pe role în orașul lor. Afirmația, în ciuda popularității de care se bucură, este parțial falsă.
În urma eforturilor de verificare, există certitudinea unui singur bloc socialist construit „pe role” în mod oficial în România (elipsoizi de izolare seismică), construit în Iași, în anul 1986, scriu experții Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic (Re:Rise).
Cei care realizează că este vorba despre un mit au mai degrabă peste 55 de ani și studii primare, gimnaziale sau nu au studii.
Un alt mit, considerat adevărat de 14% dintre respondenți, este că o clădire trecută deja prin cutremurul din ‘77 ar fi mai sigură decât cele noi. Afirmația este falsă, deoarece normele de proiectare s-au schimbat după 1978, tocmai pentru a se alinia realităților seismice din zona Vrancea.
Până în 1977, blocurile au fost construite după o serie de norme neconforme pentru România, preluate din alte țări cu activități seismice diferite.
Mai mult, spun experții, clădirile nu sunt organisme vii, ele nu se „antrenează” la cutremure, ci se vulnerabilizează, se șubrezesc.
Analiza a mai arătat că 1 din 5 respondenți crede că imediat după cutremurul din ‘77, o bună parte a clădirilor afectate au fost consolidate. Mai ales cei tineri cred asta.
Conform specialiștilor de la Re:Rise, afirmația este parțial falsă pentru că cea mai mare parte a intervențiilor de după cutremur au fost lucrări de reparații, și nu de consolidări.
Consolidarea vizează structura în ansamblu și presupune creșterea nivelului de rezistență a clădirii, în timp ce, la momentul respectiv, autoritățile s-au rezumat în majoritatea cazurilor la a cămășui stâlpii de rezistență în locul unde erau fisurați în mod vizibil și la a tencui fisurile seismice apărute. Acest lucru nu înseamnă că rezistența seismică a clădirii a fost crescută, punctează specialiștii.
Clădirile construite după 2008 au fost proiectate să reziste la cutremure de peste 8 grade pe scara Richter?
„Clădirile construite după 2008 au fost proiectate să reziste la cutremure de peste 8.0” este mitul la care cei mai mulți dintre românii respondenți la studiu recunosc că nu știu cum să răspundă.
Experții explică de ce acesta este o afirmație falsă: clădirile se proiectează să reziste la accelerații seismice și nu la magnitudini (magnitudinea se referă la energia eliberată).
Pentru zonarea care cuprinde și Bucureștiul se proiectează pentru accelerații de 0,3g. Informații referitoare la proiectarea anumitor blocuri pentru magnitudini specifice ar trebui să ridice semne de întrebare cu privire la seriozitatea sau intențiile celor care le afirmă, mai punctează experții.
Așadar, dacă ești pe punctul de a cumpăra un apartament, fii foarte atent la ce fel de informații ți se furnizează și pune întrebările potrivite.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
