Miza crizei din Niger. Statele vest-africane, ultimele eforturi înainte de intervenția armată
Un grup de state vest-africane caută în continuare soluţii diplomatice pentru a determina junta care a preluat puterea prin lovitură de stat în Niger să-l repună în drepturi pe preşedintele Mohamed Bazoum, în timp ce ameninţă cu o intervenţie militară, iar puciştii caută la rândul lor sprijin în regiune, în contextul unei crize care a atras şi marile puteri, consemnează duminică Reuters şi AFP.
Comunitatea Economică a Statelor Vest-Africane (ECOWAS), formată din 15 state, şi-a anunţat sâmbătă intenţia de a trimite în Niger o misiune parlamentară pentru discuţii cu liderii loviturii de stat. Delegaţia urmează să cuprindă parlamentari din majoritatea celor 11 state membre active ale organizaţiei, celelalte patru state membre fiind suspendate din cauza loviturilor de stat militare.
Autorii loviturii de stat din Niger, conduşi de generalul Abdourahamane Tiani, au respins până în prezent toate cererile de a preda puterea şi de a permite restabilirea ordinii constituţionale, iar demersurile diplomatice occidentale şi ale ECOWAS nu au dat niciun rezultat, în timp ce această organizaţie a impus Nigerului sancţiuni economice care le-au dat militarilor de la Niamey un argument pentru a nu ceda.
Nigeria, pregătită să intervină militar în Niger
Prin urmare, ECOWAS a activat vineri o forţă militară care să atace Nigerul dacă în cele din urmă toate eforturile diplomatice eşuează. Dar această organizaţie vest-africană este divizată, numai Nigeria - care este totuşi una dintre puterile militare ale Africii - şi alte câteva state membre acceptând să participe la o intervenţie. În acest timp, Mali şi Burkina Faso susţin deschis autorii loviturii de stat din Niger.
În căutare de sprijin, aceştia din urmă au trimis o delegaţie şi în Guineea. Preşedintele acestei ţări, colonelul Mamadi Doumbouya, ajuns la putere tot prin lovitură de stat, a discutat cu delegaţia condusă de generalul Moussa Salaou Barmou, un vechi om de încredere al SUA în Niger şi în regiunea Sahel, dar care acum s-a alăturat puciştilor şi a fost numit de aceştia şef al Statului Major al armatei. Anterior, Guineea s-a delimitat atât faţă de sancţiunile pe care ECOWAS le-a impus Nigerului cât şi faţă de planul unei intervenţii militare.
În paralel, o delegaţie a liderilor religioşi islamici din Nigeria a transmis că a avut sâmbătă la Niamey discuţii "fructoase" cu liderii loviturii de stat, despre care au spus că sunt deschişi dialogului, dar membrii acestei delegaţii au refuzat să ofere detalii, afirmând că doresc mai întâi să-i prezinte rezultatele discuţiilor preşedintelui Nigeriei, Ahmed Tinubu. Acesta susţine declanşarea unei intervenţii militare în Niger, dar se confruntă pe plan intern cu o opoziţie faţă de o asemenea acţiune. Potrivit presei din Nigeria, în cadrul unei dezbateri parlamentare majoritatea deputaţilor din legislativul de la Abuja s-au opus oricărei acţiuni militare în Niger.
Miza crizei din Niger
Miza acestei crize nu este doar soarta Nigerului, un mare producător de uraniu şi, până la lovitura de stat, un aliat al Occidentul în lupta împotriva grupărilor jihadiste din Sahel, ci şi influenţa puterilor globale rivale cu interese strategice în regiune. State occidentale, în special Franţa şi SUA, au trupe staţionate în Niger şi se tem de o creştere a influenţei ruse şi în această ţară, după ce juntele care au preluat puterea în ţările vecine Mali şi Burkina Faso au expulzat de acolo trupele franceze şi s-au apropiat de Rusia. Pe de altă parte, Nigerul se află pe una dintre rutele cheie prin care migranţii din ţările Africii sub-sahariene încearcă să ajungă clandestin în Europa, relatează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
