Moartea Anei Kriégel. Cazul real care seamănă izbitor cu Adolescence, miniseria tulburătoare de pe Netflix
Moartea Anei Kriégel, ucisă de doi băieți de 13 ani, ridică întrebări profunde despre motivele și condițiile care au dus la o crimă fără explicație aparentă. Cazul care a șocat presa internațională seamănă izbitor cu o miniserie care tulbură lumea întreagă, ce poate fi vizionată pe Netflix, Adolescence.
Pe 14 mai 2018, Anastasia "Ana" Kriégel, în vârstă de 14 ani, a fost ucisă de doi băieți de 13 ani în Irlanda. Detaliile evenimentului sunt acum clare datorită unui număr mare de dovezi și analize, fiind un caz care a șocat întreaga presă internațională. Imaginile de pe camerele de supraveghere oferă o hartă precisă a drumului pe care Ana l-a parcurs alături de unul dintre agresori, cunoscut sub numele de „Băiatul B”, care a convins-o să-l urmeze către o fermă părăsită aflată la marginea parcului.
De asemenea, analiza sângelui, folosită pe larg în timpul anchetei, a permis identificarea locului exact în care Ana a fost atacată și a obiectelor utilizate de „Băiatul A”, celălalt agresor, pentru a o lovi mortal. Aceste dovezi au fost esențiale pentru condamnarea celor doi băieți, însă rămâne o întrebare greu de răspuns: de ce acești copii, care păreau să provină din familii stabile și fără antecedente de comportamente violente, au ales să o omoare pe Ana, o fată cunoscută pentru bunătatea și generozitatea ei?
În majoritatea crimelor, există un tipar sau un motiv, chiar dacă acesta este unul josnic sau de natură personală. Dar în cazul Anei, nu există un model evident, iar motivele rămân în continuare neclare.
Unii au speculat că filmele violente, jocurile video sau pornografia ar fi putut juca un rol în comiterea crimei. După condamnarea celor doi băieți, s-a discutat mult despre aceste posibile influențe. Totuși, experții consultanți de către The Irish Times susțin că nu există o explicație simplă. Există factori ce merită o atenție specială.
Impactul mass mediei violente
Aceste tipuri de crime nu sunt noi, iar media a avut un rol important în formarea opiniei publice, mai ales după cazul crimei din 1993, când doi băieți de 10 ani din Marea Britanie au răpit și ucis un alt copil. S-a speculat la acea vreme că filmele de groază ar fi fost o cauză, dar poliția a respins această idee.
În 2019, băieții din acest caz consumau jocuri video violente, o temă frecvent invocată în cazurile de violență din școli din Statele Unite, însă nu există dovezi concludente care să lege jocurile video de crima comisă asupra Anei. De asemenea, deși „Băiatul A” avea o fascinație pentru filme de groază, aceasta nu a fost considerată un factor decisiv în crimă.
Influența pornografiei
Un alt factor major în această crimă a fost consumul extrem de pornografie de către „Băiatul A”. Autoritățile au descoperit pe dispozitivele sale mii de imagini pornografice, inclusiv unele care implicau violență sau degradare. Mai mult, el căuta materiale legate de pornografia infantilă.
Experții în domeniul sănătății și educației atrag atenția asupra efectelor dăunătoare pe care pornografia extremă le poate avea asupra copiilor. Aceasta poate distorsiona percepția acestora asupra sexualității și poate duce la comportamente abuzive. În școli, profesorii observă tot mai multe comportamente sexuale nepotrivite, iar cazurile de delict sexual între minori au crescut semnificativ în ultimii ani.
Posibile tulburări psihologice
Un alt subiect frecvent discutat a fost posibilitatea ca „Băiatul A” să fi suferit de tulburări psihologice grave, inclusiv psihopatie. Deși rapoartele psihologice nu au confirmat această ipoteză, specialiștii observă trăsături comportamentale care ar putea indica un astfel de diagnostic. De exemplu, apetența pentru pornografia violentă și comportamentele sadice sugerează o posibilă problemă de acest tip, dar nu s-a putut stabili cu certitudine.
Rolul „Băiatului B”
În ceea ce-l privește pe „Băiatul B”, acesta a negat orice implicare directă în planificarea crimei, susținând că regretă că nu a intervenit. Desigur, comportamentul său nu este niciodată considerat unul cu riscuri mari, iar evaluările psihologice nu au evidențiat tulburări grave. E inteligent, provine dintr-un cămin bun și nu e considerat un risc viitor. Totuși, experții cred că Băiatul B ar fi putut să joace un rol de subordonat în cadrul acestei crime, fiind dominat de „Băiatul A”. Testele psihologice sugerează o relație de dependență, în care „Băiatul B” îl percepea pe „Băiatul A” ca pe o figură de autoritate.
După condamnare, Băiatul B a plâns și a cerut să nu fie încarcerat alături de A. În proces, un psiholog a spus că B nu dorea prietenia lui A, se temea de el, dar că A îi oferea „importanță”, îl făcea „vizibil”.
Un caz fără precedent
Această crimă a fost tratată ca un caz izolat, o „furtună perfectă” de factori care nu pot fi ușor explicați. Totuși, avocații și experții în domeniu subliniază că acest caz nu trebuie privit ca o excepție. În ultimii ani, tot mai mulți părinți se confruntă cu comportamente problematice ale copiilor lor, dar nu reușesc să acceseze ajutorul necesar în timp util. Aceasta subliniază o problemă sistemică, legată de accesul insuficient la servicii de sănătate mintală pentru copii.
Avocatul Gareth Noble consideră, potrivit The Irish Times, că acest caz trebuie să servească drept un semnal de alarmă: „Ana a fost victima unor probleme psihologice nerezolvate. Acesta este un semnal important, iar societatea trebuie să înțeleagă că astfel de incidente nu sunt neapărat izolate. Lipsa unui sistem de prevenire poate duce la tragedii similare.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Tudor Chirilă, „frumosul” din Piața Victoriei și adevărul despre România divizată în era Călin Georgescu de Anca Murgoci
