Modelul suedez în lupta anti COVID19, IMPOSIBIL de aplicat în alte ţări? Cât de reală este imunitatea de turmă

Mai multe ţări cochetează deja cu ideea de a aborda pandemie exact pe modelul suedez, fără prea multe restricţii, în speranţa că nu îşi vor mai închide economiile. Rata infecţiilor şi rata mortalităţii din Suedia au scăzut în ultimele săptămâni, în ciuda faptului că Europa este lovită de al doilea val de COVID-19. Problema este că, din punct de vedere ştiinţific, nu s-a dovedit că suedezii au dezvoltat imunitate, chiar dacă ţara nu s-a închis, iar virusul s-a răspândit liber prin comunitate. 

Cu toate astea, premierul Marii Britanii, Boris Johnson, a anunţat că vrea să introducă şi în ţara sa restricţii similare celor din Suedia. Asta în ciuda avertismentelor venite atât din partea experţilor englezi, cât şi suedezi. Marea Britanie se confruntă cu o creştere spectaculoasă a numărului de cazuri zilnice, însă Johnson a anunţat că ar trebui să se pună mai mult accent pe responsabilitate personală pentru a preveni transmiterea virusului. 

Chiar dacă acestea sunt măsuri pe modelul suedez, chiar şi Guvernul Suediei recunoaşte că este foarte probabil ca restricţiile uşoare impuse să fie de vină pentru numărul mare de morţi, aproape 5800 de oameni, dintr-o populaţie totală de 10 milioane. 

"Premierul a adunat o varietate de opinii ştiinţifice în weekendul care a trecut şi s-a folosit de asta pentru a formula pachetul de măsuri. Este o oportunitate pentru a da oamenilor libertate", a declarat un purtător de cuvânt al cabinetului din Downing Street pentru CNN. 

Imunitatea de grup NU e atinsă 

Cercetările constând în teste de anticorpi au arătat că până şi populaţia din Stockholm, unul din cele mai lovite oraşe, are imunitate în proporţie de doar circa 15%. Ca o comparaţie, mai puţin de 10% din americani au ieşit pozitivi la testele de anticorpi, cifre departe de imunitatea de turmă, în timp ce totuşi protecţia oferită de aceştia este o altă necunoscută.

Deşi la vârfurile pandemiei discuţiile s-au concentrat pe anticorpi, cercetătorii examinează şi rolul limfocitelor T, pe care organismul le angajează natural în lupta cu infecţiile. În acest sens, un studiu al cercetătorilor de la Institutul Karolinska din Suedia au arătat că persoanele care rămân sănătoase au un nivel mai mare de reacţie a celulelor T decât ar fi de aşteptat. Ei au comparat probe de la oameni asimptomatici sau cu forme uşoare de COVID-19 cu donatori sănătoşi. Surprinzător a fost că reacţii imunitare ale limfocitelor T la virus au fost observate la 30% din donatorii sănătoşi de sânge - adică o imunitate de două ori mai mare decât persoanele care s-au vindecat de COVID-19 şi au dezvoltat anticorpi.

Asta ar putea însemna că populaţia are de fapt un grad mai mare de imunitate decât aşteptat, deşi oamenii de ştiinţă nu ştiu asta cu certitudine. Imunologul Cecilia Söderberg-Nauclér, care lucrează la acelaşi institut , dar nu a contribuit la studiu, a precizat că reacţiile imunitare la virus nu demonstrează că persoana posedă imunitate la infecţia cu SARS-CoV-2, scrie Adevărul. 

Factorul X

Până la apariţia unor dovezi concrete că populaţia Suediei dezvoltă imunitate, nu se poate şti de ce are rate atât de scăzute de infectare. Factori ce ţin de societatea suedeză pot fi o explicaţie. Peste 50% din suedezi locuiesc singuri - o statistică care depăşeşte cifrele europene. Ar putea fi un factor semnificativ în măsura în care studiile au arătat că cei mai mulţi oamenii iau virusul de la cei cu care locuiesc. În plus, oraşele din Suedia nu au densitate mare a populaţiei, precum Marea Britanie şi SUA, deşi acest factor nu este încă bine înţeles.

Apoi Suedia are programe puternice de protecţie socială - persoanele cu simptome de răceală, indiferent de meseria lor, sunt îndemnate să stea acasă două săptămâni şi primesc salariul complet. Alţi experţii au avertizat că implementarea modelului Suediei în Marea Britanie, care funcţionează diferit şi este o altă cultură, este riscant.

„Nu vedem nicio valoare în a ni se lăuda exemplul Suediei”, a declarat Gabriel Scully, care face parte dintr-un grup independent al experţilor SAGE (agenţia de consultanţă ştiinţifică în situaţii de urgenţă) oferind o alternativă la grupul ofiicial guvernamental SAGE. Acesta a desemnat strategia suedeză ca „ineficientă” raportat la vecini nordici precum Finlanda şi Norvegia. Grupul a susţinut că Marea Britanie e mai vulnerabilă în faţa virusului decât Suedia - aici facturile de locuire sunt mai mari şi ajutoarele de şomaj mai mici, astfel că oamenii sunt înclinaţi să-şi asume mai multe riscuri. Un factor al unor infecţii mai severe este şi poluarea, iar cele două ţări diferă şi în privinţa mediei elevilor dintr-o clasă: 27 în marea Britanie faţă de 20 în Suedia.

Suedezii sunt şi mai complianţi, având o încredere în general mare în autorităţi. Potrivit datelor guvernamentale, peste 80% din suedezi respectă distanţarea socială şi măsurile sanitare de siguranţă, în timp ce 60% din ei şi-au redus ieşirile în spaţii publice. Profesorul John Edmunds, unul din consilierii guvernului britanic în materie de pandemie, a declarat pentru Sky News că măsurile anunţate de Johnson recent sunt periculoase ca un camion gonind din vârful unui deal, dar Suedia are şi lecţii valoroase.

„Putem învăţa multe de la Suedia, de la beneficiile unei strategii consistente pe termen lung şi mesaje coerente la asistenţa populaţiei în a face alegeri benefice”, a declarat el pentru CNN.

Suedia a ajuns la 90.923 de cazuri de infectări. Cel mai mare de noi infecţii zilnice a fost înregistrat pe 24 iulie, şi anume 1.698. Pe 23 septembrie Suedia a raportat 554 de noi infecţii, cele mai multe cazuri zilnice din lună, până acum.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News