Modificările BNR în zona de funcţionare a IFN-urilor au înjumătăţit clienţii Provident Financial

De asemenea, IFN-ul britanic a trebuit să aducă peste 30 de milioane de lire sterline pentru a respecta condiţiile de capitalizare impuse de BNR.

"În ultimii trei ani au fost trei schimbări semnificative care au apărut în zona noastră de funcţionare. Prima a apărut undeva în septembrie 2016 şi a intrat în vigoare în ianuarie 2017, când a fost acest Regulament 5 care a modificat Regulamentul 17 prin care practic s-au aliniat condiţiile de creditare ale IFN-urilor cu ale băncilor. O schimbare foarte importantă a fost partea de capitalizare. Pentru noi a fost o schimbare semnificativă odată cu Regulamentul 20 pentru că acolo s-au introdus două lucruri diferite. Pe de o parte s-a schimbat metoda prin care se trece din registrul general în registrul special, s-au adăugat câteva criterii prin care o mare parte din IFN-uri au fost trecute în registrul special, pe de altă parte s-a adăugat această condiţie de capitalizare pentru toţi care vând cu o dobândă de 10 ori rata Lombard, pentru că s-a considerat că sunt mult mai riscanţi. Şi acolo a apărut o schimbare. De unde aveai nevoie de o capitalizare de 6,7 lei la suta de lei s-a trecut la 67 de lei la suta de lei. Noi doar în 2018 am fost nevoiţi să aducem mai mult de 30 de milioane de lire sterline - 160 de milioane de lei - capitalizare pe baza acestei schimbări pentru a putea continua acordarea de credite, ceea ce este un efort considerabil şi nişte bani care rămân blocaţi şi, dacă te uiţi din perspectiva acţionariatului, având banii blocaţi, normal că-şi doreşte nişte randamente pentru banii respectivi", a menţionat el.

De asemenea, modificarea normelor privind gradul de îndatorare a făcut ca 160.000 de clienţi să nu mai poată accesa un împrumut nici de la bănci, nici de la un IFN.

"După 2017, odată cu schimbările făcute de BNR, deja autorizarea de credite este aproximativ la fel cu cea dintr-o bancă. Deja poţi să spui că avem toate verificările asemănătoare conform acestor cerinţe şi ne uităm că avem undeva 70% dintre credite pe care le respingem. Pentru 160.000 de clienţi credem că nevoia nu a dispărut, e clar că există în continuare. În acest moment facem un studiu foarte aplicat, foarte riguros, atât cantitativ, cât şi calitativ, pe partea asta şi o să-l avem gata pe la mijlocul lunii. Am spus că mergem prima dată, înainte de a ieşi în presă, la BNR, pentru că ei ne-au cerut cumva. Dar în principiu noi credem că cei 160.000 de clienţi pe care i-am pierdut astăzi nu mai au acces la o formă legală de finanţare şi vrem să dovedim lucrul acesta prin acest studiu. Informal vorbind, o parte dintre ei s-au dus spre familie, o parte s-au abţinut, iar o parte s-au dus către zona gri: case de amanet, către alţii, către prieteni. Din studiu reiese un fenomen care se numeşte îndatorare în cascadă - dacă un membru al familiei nu mai este eligibil apelează la rude, cunoscuţi, vecini care să se împrumute pentru el. Asta este o direcţie identificată până acum prin acest studiu. Dacă în gospodărie nu mai sunt doi eligibili trec la al treilea", a explicat managerul Provident responsabil cu afacerile corporative Vlad Şandru.

La rândul său, Florin Bâlcan a precizat că 90% dintre agenţii Provident provin din foşti clienţi.

"Ei cunosc foarte bine clienţii în comunitatea lor şi cunosc foarte bine şi cum au experimentat ei împrumutul Provident, dar şi cât de bine se pot descurca clienţii respectivi. Pe de altă parte, dacă ne uităm la sistemul nostru cu reprezentanţii de vânzări care se duc şi fac vânzarea, ei pot să evalueze foarte bine bonitatea şi situaţia în care sunt clienţii respectivi. Ţinând cont că marea majoritate a veniturilor vine din zona de colectare şi nu din zona de vânzare este foarte important pentru ei să facă o vânzare responsabilă pe care să o şi colecteze", a susţinut acesta.

Cel mai mare împrumut la Provident este de 15.000 de lei, însă media de creditare se situează undeva la 3.700 - 4.000 de lei. Sub 5% din totalul creditelor acordate de IFN sunt între 10.000 şi 15.000 de lei.

"Am putea da şi sume mai mari, dar avem destule cazuri unde deşi oferta e mai mare agentul vine şi o reduce tocmai că vede că situaţia face mai mult sens în această direcţie şi reuşeşte să-l convingă pe client să vadă cât se poate întinde şi mai curând să mai aştepte să mai ia un alt împrumut la un alt moment. Un lucru aproape unic este partea de întârzieri la plată care pentru noi este o chestiune extrem de mică. Adică modelul nostru merge un pic pe o zonă de unicitate pe piaţa românească. Având cont că avem şi o categorie de clienţi care au o capacitate mai fluctuantă de plată am mers foarte mult pe a îi înţelege, a-i ajuta, a le extinde durata pe care ei fac plăţile fără a le lua dobânzi de penalitate. Dacă ne uităm la veniturile noastre, avem undeva la 0,43% din venituri generate din dobânzile de penalizare, ceea ce nu cred că veţi mai găsi în această zonă. Atâta vreme cât ne uităm la o categorie de clienţi care poate într-o perioadă pot plăti mai bine şi în altă perioadă mai rău ei apreciază lucrul ăsta. Faţă de bancă, ne uităm la categorii diferite de clienţi. Tipul de clienţi la care mergem noi sunt clienţi riscanţi. Noi ne asumăm un risc mai mare, pe când o bancă o să se uite şi o să zică: ok, vreau o pierdere de 3% sau 5% şi atunci va respinge acelaşi tip de clienţi", a menţionat Bâlcan.

Potrivit acestuia, 50% din portofoliul Provident are mai mult de 90 de zile de întârziere, iar 90% dintre clienţi au cel puţin o întârziere în decursul unui an.

"Dar tocmai faptul că extindem această perioadă de colectare şi trecem peste maturitatea împrumutului şi mergem mult mai departe şi îi ajutăm pe cei 50% care sunt peste 90 de zile face ca 35% dintre ei totuşi să-şi plătească împrumutul într-o perioadă mai mare de timp şi fără dobânzi penalizatoare", a subliniat directorul general al Provident Financial.

Revenind la gradul de îndatorare, oficialul Provident Financial a reclamat faptul că, prin modificarea adusă de BNR normelor privind gradul de îndatorare, nu se mai pot lua în calcul venituri ocazionale, cum ar fi remiteri de valută din străinătate, venituri suplimentare pentru profesori, şoferi şi alte categorii profesionale.

"Dacă ne uităm la rata de respingere cum a evoluat la noi, cel mai mare impact pe zona aceasta vine din gradul de îndatorare. A fost un salt semnificativ. În 2019, dacă adăugăm şi respingerile care se fac la pre-scoring, practic sărim de 70% din clienţi care vin şi pe care îi respingem pe diverse motive (gradul de îndatorare, diverse documente de venit pe care le aduc) şi aici exact asta ar fi ideea. 25% din cereri sunt respinse pentru clienţii noi şi 36% pentru clienţii existenţi. Noi am ajuns cu valoarea vândută undeva la valoarea anilor 2012-2013 când nu acopeream toată ţara. Uitându-ne la cota de piaţă, ea s-a păstrat, dar s-a redus masa de clienţi la care te poţi adresa. Ni s-a schimbat semnificativ piaţa de clienţi la care ne adresăm", a explicat Bâlcan.

Modificările BNR din ultimii trei ani au făcut ca Provident Financial, care în 2016 era cel mai mare angajator britanic în România, cu 4.100 de angajaţi, să ajungă acum pe locul 3, cu reducerea personalului la jumătate.

"În cei 13 ani de când este în România, Provident a avut 327 de milioane euro investiţii directe în economie, din care o treime sunt taxe, salarii şi alte lucruri directe. E clar că ele vor scădea în ritmul ăsta, pentru că ne adresăm unei populaţii mai mici şi impactul va fi diferit. Din punct de vedere al numărului de clienţi, avem acelaşi trend. (...) Noi înţelegem înclinaţia BNR pentru a proteja supraîndatorarea şi cred că e ceva absolut normal şi e scopul principal stabilitatea şi a se asigura că nu se produce un impact în macroeconomie, dar deja toţi sunt puşi la aceeaşi masă, aduşi toţi în acelaşi regulament, deşi vorbim de lucruri foarte diferite între un credit de 1.000 de lei şi un credit ipotecar din toate punctele de vedere, de la ce trebuie să verificăm până la riscul pe care îl aduci în economie, nemaivorbind de diferenţa dintre un IFN şi o bancă, a riscului pe care îl aduci în economie pentru că în cazul IFN-ului vii cu banii de acasă, pe când în bancă nu. Din nou, nu mai vorbim de o separare. Sunt o mulţime de direcţii în care pot fi privite lucrurile, dar deocamdată toate sunt puse deoparte şi credem că există un risc ca de fapt prin acest 'one size fits all' să afectezi mai mult decât ţi-ai dori şi cu puţină flexibilitate poţi să îţi atingi acelaşi obiectiv, dar fără să ai prea multe efecte colaterale", a susţinut el.

Provident Financial, în parteneriat cu AURSF, a organizat un eveniment la Predeal în cadrul colaborării lor pentru educaţie financiară şi creditare responsabilă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News