Modul în care îți exprimi furia ar putea influența sănătatea inimii, arată un studiu
Un nou studiu sugerează că modul în care gestionăm furia ar putea fi un factor ascuns în sănătatea cardiovasculară. Rezultatele, publicate în revista Physiology & Behavior, indică faptul că persoanele cu temperament iute, în special cele care își țin furia în interior, ar putea experimenta răspunsuri cardiovasculare neobișnuite la stres - răspunsuri care ar putea duce la boli de inimă.
Cercetările anterioare au arătat că furia este asociată cu un risc mai mare de boli de inimă, accident vascular cerebral și alte probleme cardiovasculare, iar unii cercetători cred că modul în care oamenii reacționează la furie ar putea juca un rol în aceste riscuri pentru sănătate. Prin examinarea modului în care furia influențează răspunsurile cardiovasculare, oamenii de știință sperau să descopere noi informații despre motivul pentru care furia ar putea conduce la aceste probleme de sănătate.
„Tipologiile de personalitate asociate cu furia au fost constant legate de rezultate adverse pentru sănătatea cardiovasculară, cu răspunsuri atipice la stres care acționează ca o cale principală ce duce la boli. Am fost în mod special interesați să identificăm dacă modul în care indivizii își exprimă furia era, de asemenea, un factor important în înțelegerea acestei relații”, a spus autorul studiului, Adam O’Riordan, profesor asistent de psihologie la Universitatea Texas din San Antonio.
Pentru a testa ipotezele lor, cercetătorii au analizat datele a 669 de participanți din setul de date Midlife Development in the United States (MIDUS), care au trecut printr-un test de stres controlat, în timp ce li s-au monitorizat atent tensiunea arterială și ritmul cardiac. Aceștia au examinat două aspecte specifice ale furiei: temperamentul coleric (tendința de a simți furie neprovocată și spontană) și reacția de furie (furia declanșată de situații specifice, precum tratamentul nedrept sau critica). De asemenea, au măsurat modul în care fiecare participant își exprima de obicei furia, clasificând-o astfel: suprimarea furiei, direcționarea furiei în exterior și gestionarea și reglarea furiei.
Pentru a simula stresul psihologic, participanții au completat două sarcini cunoscute pentru inducerea răspunsurilor de stres: o sarcină de aritmetică mentală și sarcina Stroop. Sarcina de aritmetică a solicitat participanților să rezolve probleme de matematică sub presiune de timp, în timp ce sarcina Stroop i-a provocat pe participanți să identifice culoarea unui cuvânt care desemna o altă culoare (de exemplu, cuvântul „albastru” scris cu cerneală roșie). Ambele sarcini au fost administrate pe calculator, care a înregistrat răspunsurile participanților și a ajustat dificultatea în funcție de performanță pentru a menține un nivel constant de stres.
Tensiunea arterială (atât sistolică, cât și diastolică) și ritmul cardiac au fost monitorizate continuu pe parcursul acestor sarcini, utilizând un dispozitiv Finometer, care măsura răspunsurile cardiovasculare la fiecare bătaie de inimă. În plus, înainte și după sarcinile de stres, participanții și-au evaluat nivelul de stres pe o scară de la 1 la 10, oferind informații despre stresul perceput ca răspuns la fiecare sarcină.
Rezultatele au arătat tipare distincte în modul în care trăsăturile și stilurile de exprimare a furiei influențau reacțiile cardiovasculare. Persoanele care simțeau frecvent furie în multe situații - clasificate ca având un temperament coleric ridicat - tindeau să aibă o reacție „diminuată”, adică ritmul lor cardiac și tensiunea arterială creșteau mai puțin decât era de așteptat în condiții de stres. Cu toate acestea, acești indivizi au raportat că se simțeau mai stresați, în ciuda faptului că organismul lor prezenta o reacție cardiovasculară mai scăzută.
Interesant este că efectul temperamentului coleric asupra răspunsului cardiovascular depindea de modul în care individul își exprima furia. Cei care își suprimau frecvent furia au prezentat chiar o creștere mai mică a tensiunii arteriale atunci când trăiau temperamentul coleric, sugerând că suprimarea furiei neprovocate ar putea reduce și mai mult răspunsul cardiovascular.
Participanții care tindeau să simtă furie ca reacție la anumite declanșatoare, precum frustrarea sau nedreptatea, aveau răspunsuri cardiovasculare diferite în funcție de modul în care își exprimau furia. Cei care, de obicei, își exprimau furia în exterior sau aveau un control limitat asupra acesteia au arătat o reactivitate cardiovasculară mai scăzută atunci când simțeau furie declanșată. În schimb, cei care își gestionau furia au prezentat răspunsuri cardiovasculare mai puternice, cu creșteri mai mari ale tensiunii arteriale și ritmului cardiac în timpul sarcinilor de stres.
Această reacție controlată sugerează că un mod sănătos de a gestiona furia ar putea duce la o reacție cardiovasculară mai „normală”, ceea ce unii cercetători consideră că ar putea fi benefic pentru sănătatea inimii pe termen lung. Răspunsurile cardiovasculare diminuate, pe de altă parte, au fost asociate cu posibile probleme de sănătate, inclusiv lipsa de motivație, dificultăți psihologice și factori de stil de viață care ar putea contribui la bolile cardiovasculare.
Rezultatele studiului subliniază faptul că modul în care oamenii experimentează și își exprimă furia poate avea efecte semnificative asupra reacțiilor lor fiziologice la stres. În timp ce temperamentul coleric (furia rapidă, neprovocată) a fost asociat cu răspunsuri cardiovasculare mai scăzute în general, acest efect a fost intensificat la cei care își suprimaseră furia.
„Principalele descoperiri ale acestui studiu sugerează că, deși indivizii variază în funcție de modul în care experimentează furia, este extrem de important să luăm în considerare modul în care acești indivizi își exprimă furia. În special, efectul negativ al temperamentului coleric ridicat asupra fiziologiei stresului pare să fie accentuat în rândul celor care își suprimă această furie”, a spus O'Riordan, potrivit Psypost.org.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
